O bancă de stat din Rusia a transferat, din greșeală, 12 mld. dolari unei țări africane care, ironia sorții, ascunde un „pol” de mercenariat rusesc

Republica Centrafricană susține că a primit marți un împrumut de 12 miliarde de dolari din partea băncii ruse de stat VTB, însă directorii instituției bancare spun că infuzia de bani a fost provocată de o „eroare administrativă”.

Împrumutul este menționat în raportul fiscal al VTB, publicat de banca centrală a Rusiei. Potrivit The Moscow Times, suma transferată este mai mare de șase decât producția pe un an a Republicii Centrafricane.

Abordată de agenția Reuters în legătură cu acest împrumut, administrația VTB a precizat că, în realitate, banii acordați fostei colonii franceze nu există, ci au fost menționați doar notificarea primită de autoritățile centrafricane. 

VTB nu a precizat cine este de vină pentru această eroare și cum de o sumă atât de mare a trecut neobservată în baza de date a băncii.

Purtătoarea de cuvânt a guvernului Republicii Centrafricane, Ange Maxime Kazagui, a comentat: „Nu am nicio informație în acest sens. Dar nu sună credibil, deoarece suma de 12 miliarde de dolari depășește capacitatea Republicii Centrafricane de a procesa o datorie”.

Țară de 5 milioane de locuitori, Republica Centrafricană are un Produs Intern Brut de 1,95 miliarde de dolari, conform Băncii Mondiale.

Ironic sau nu, contextul face eroarea să vizeze tocmai o republică în care Moscova este profund implicată militar.

Republica Centrafricană poate fi considerată acum cureaua de transmisie comercială a emisarilor ruși pe continentul african, furnizând în ritm accelerat armament pe contracte faraonice și alte servicii militare regimurilor politice din această zonă a lumii.

În multe cazuri, atrag atenția experții, profitul vânat de Rusia este unul singur: monopolul pe exploatarea resurselor naturale.

Însă Rusia nu are doar o linie comercială profitabilă de armament în Republica Centraficană, de pildă, ci și o piață de desfacere pentru firmele de mercenariat apropiate Ministerului rus de Interne.

Nu mai puțin de 175 de contractori privați activează în acest moment în inima Africii.

Analiștii vorbesc despre un cumul de factori care determină Rusia să arunce diverse ancore strategice în Africa. În primul rând, izolarea diplomatică a Kremlinului pe linia UE via SUA.

Totodată, cum îi stă de altfel în obișnuință, Rusia mizează și pe un raționament istoric, este de părere Paul Stronski, expert al Carnegie Europe for International Peace.

Ce înseamnă asta? Este vorba despre un bagaj mai vechi al politicii externe rusești: „mișcările sovietice de eliberare”. Mai precis, anii 1970, când URSS își impunea propria rețetă de „democrație populară”în state precum Etiopia, Mozambic sau Angola, perioada de fascinație în aceste țări față de retorica anti-colonialistă pe care sovieticii o foloseau pe post de momeală imperialistă în Africa.