Jaroslaw Kacszynski, liderul partidului de guvernământ din Polonia și vicepremier, considerat ca fiind liderul de facto al țării, spune că Polonia va trebui să-și reevalueze relațiile cu Ungaria, ca urmare a poziției pro-Putin adoptate de premierul ungar, Viktor Orban. Polonia și Ungaria au făcut deseori front comun împotriva Uniunii Europene în ultimii ani.
Kaczynski, fondator şi lider al partidului conservator Lege şi Justiţie (PiS), a declarat la postul polonez Radio Plus că evaluarea sa asupra poziţiei lui Viktor Orban „este categoric negativă”.
Considerat până în prezent un aliat politic şi un prieten personal al premierului ungar, Kaczynski s-a referit la decizia Budapestei de a accepta cererea Rusiei privind plata gazului natural în ruble, decizie pe care a calificat-o drept „ceva foarte trist”, adăugând că, „dacă Orban nu se schimbă, nu vom putea coopera cum am făcut-o până acum”.
Mai mult, Kaczynski a afirmat că „atunci când prim-ministrul Orban spune că nu poate vedea clar ce s-a întâmplat la Bucha, trebuie să i se recomande să meargă la un oftalmolog”. Premierul ungar a declarat, miercuri, despre sutele de civili ucişi în oraşul ucrainean Bucha că „orice informaţie asupra acestei teme trebuie verificată în mod independent, pentru că trăim într-o epocă de manipulare informaţională masivă”.
Pe de altă parte, Kaczynski a susţinut din nou cererea Poloniei pentru trimiterea unei forţe internaţionale de pace în Ucraina alcătuită din „forţe armate” şi că, deşi ar dori să vadă „NATO spunând: intrăm în Ucraina”, a admis că decizia revine Alianţei şi Statelor Unite, care până în prezent au respins această solicitare pentru a nu risca o confruntare directă cu Rusia.
În final, liderul polonez a ţinut să menţioneze că „dacă cineva crede că ar trebui să fim foarte precauţi cu Rusia, acela nu cunoaşte raţiunile statului polonez”.
Conduse de guverne conservatoare, Polonia şi Ungaria au fost unite în ultimii ani în faţa criticilor Bruxelles-ului că încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (n. red. - în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional. Din aceste motive, Comisia Europeană nu le-a aprobat încă PNRR-urile.
Partidul premierului ungar, Fidesz, a câştigat, duminică, detaşat alegerile legislative, iar marţi, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat iniţierea împotriva Ungariei a noului mecanism care permite suspendarea fondurilor europene pentru statele UE despre care Bruxellesul consideră că încalcă statul de drept.
Editor : Adrian Dumitru
