Partidul conservator GERB și cel reformist „Continuăm Schimbarea” sunt aproape la egalitate după cele mai noi alegeri parlamentare desfășurate în Bulgaria, duminică. În același timp, partidul prorus „Renașterea” a cunoscut, de asemenea, o ascensiune nemaivăzută.
Acesta este cel mai rău scenariu, spune Evelina Slavkova, analistă la cabinetul de cercetare TREND: „Cu cât rezultatele sunt mai apropiate, cu atât va fi mai greu să se formeze un guvern stabil„”, a explicat ea la postul Nova Television, în contextul în care bulgarii au venit la urne pentru a cincea oară în ultimii doi ani.
Partidul conservator GERB, al fostului premier Boiko Borisov, este creditat cu un uşor avans, între 24% şi 26%. De cealaltă parte, partidul „Continuăm Schimbarea”, al fostului premier Kiril Petkov, se află pe locul doi, cu 23-24%, potrivit estimărilor publicate în cursul serii de patru institute de sondare pe bază numărării parţiale. Datele oficiale vor fi cunoscute abia mai târziu în cursul săptămânii.
De la înlăturarea lui Boiko Borisov, după un deceniu în care s-a aflat la putere, diferitele partide din Bulgaria nu reuşesc să ajungă la un acord pentru a construi o coaliţie durabilă. O situație de instabilitate accentuată de conflictul din Ucraina, într-o societate istoric şi cultural apropiată de Rusia şi care este, în prezent, scindată asupra ajutorului pentru Ucraina.
Formațiunea ultranaţionalistă pro-rusă „Renașterea” a profitat de acest context geopolitic pentru a-şi continua ascensiunea: a obţinut între 13% şi 14% din voturi, faţă de 10% la scrutinul din octombrie.
Aceasta refuză orice livrare de arme Ucrainei şi apără deschis ideologia Kremlinului, la fel ca socialiştii din PSB (9%-10%), succesorul fostului partid comunist care a condus țara înainte de 1989.
Absenteismul a fost din nou foarte ridicat, deşi mai redus decât la scrutinul anterior: rata de participare este estimată la doar 40%, iar cei care s-au deplasat la urne au spus că sunt la capătul răbdării.
Pentru expertul Andrei Raicev, de la Institutul Gallup International, „războiul din Ucraina, inflaţia galopantă, presiunea partenerilor occidentali” ar trebui, teoretic, să împingă primele forţe ale ţării, ambele pro-occidentale, să se înţeleagă.
Dar Lukas Macek, cercetător asociat la Institutul Jacques Delors pentru Europa Centrală şi de Est, se declară „sceptic în ceea ce priveşte o posibilă soluţie, exceptând o retragere a lui Boiko Borisov”, considerând îngrijorătoare „această spirală de alegeri”.
„Regăsim aceeaşi schemă ca în alte ţări din Europa Centrală: un fost lider care se agaţă de putere, în timp ce alte partide refuză să se alieze cu el, dar fără a avea, de altfel, multe în comun între ele”, a declarat Lukas Macek pentru AFP, conform Agerpres.
Fostul premier a avertizat împotriva unor noi alegeri: „Ar fi sinucigaş, majoritatea oamenilor cer sfârşitul instabilităţii”, a spus Borisov. Cel a cărui imagine de om din popor a fost pătată de suspiciuni de corupţie a eşuat în formarea unui guvern din lipsă de aliaţi în toamna trecută, după ce a ieşit pe primul loc în alegeri.
Rivalul său, Kiril Petkov şi-a dorit ca Bulgaria să ajungă în sfârşit „la viaţa unei ţări europene normale” şi ca cetăţenii săi să înceteze să mai emigreze. Dacă acest nou vot nu va fi concludent, bulgarii vor trebui să formeze iarăşi un nou guvern interimar numit de preşedintele Rumen Radev, el însuşi ferm împotriva trimiterii de arme Ucrainei. Chiar dacă, în realitate, fabricile funcţionează la capacitate maximă de la invazia rusească şi exportă indirect muniţie prin ţări terţe.
Editor : Adrian Dumitru
