Bill Clinton: Putin a sacrificat viețile marinarilor din submarinul Kursk pentru a proteja secretele nucleare ale Rusiei

Președintele rus Vladimir Putin a împiedicat în mod deliberat eforturile internaționale de salvare a marinarilor aflați la bordul submarinului Kursk, care s-a scufundat în anul 2000, pentru a proteja secretele nucleare ale Rusiei, potrivit dezvăluirilor făcute recent de fostul președinte american Bill Clinton.

Acuzațiile făcute de Clinton, care era președintele Statelor Unite la acea vreme, în noul documentar „Kursk: 10 Days That Shaped Putin” reprezintă prima dată când el a vorbit public despre dezastrul de acum 25 de ani, în urma căruia și-au pierdut viața toți cei 118 marinari ruși de la bordul submarinului.

Incidentul a avut loc la doar trei luni după prima ceremonie de învestire a lui Putin ca președinte al Rusiei. O explozie s-a produs în interiorul submarinului Kursk, care participa la primele exerciții navale majore organizate de Rusia în peste 10 ani.

Din cauza unei defecțiuni tehnice, atunci când echipajul a încărcat o torpilă de antrenament, aceasta a explodat. O a doua explozie mult mai mare a provocat scufundarea submarinului.

Putin a refuzat ajutorul internațional în primele cinci zile de la producerea dezastrului. Pe data de 16 august, la patru zile de la explozii, președintele rus a spus că marina rusă face tot posibilul pentru a salva echipajul, în ciuda faptului că oficialii știau deja că marinarii erau morți încă de pe 14 august, potrivit Meduza, un site independent de știri din Rusia.

Cel puțin 23 de marinari au reușit totuși să supraviețuiască exploziilor inițiale, dar au murit după ce au rămas fără oxigen, în maxim 8 ore de la producerea dezastrului, conform The Moscow Times.

Clinton: „Putin era clar determinat să restaureze măreția Rusiei”

Potrivit lui Clinton, Putin a respins ajutorul oferit de alte țări pentru a preveni accesul echipajelor străine la informații secrete despre tehnologia submarinelor nucleare rusești, sacrificând practic viețile marinarilor în acest fel.

„Putin știa că dacă mergeam acolo jos, erau lucruri pe care le-am fi învățat care nu puteau fi 'dezvățate' despre tehnologia lor”, a spus Clinton în documentar, potrivit The Times.

Clinton a mai spus că spera la acea vreme că va putea „ajuta Rusia să facă tranziția spre democrație” după Războiul Rece, dar a realizat destul de repede că „Putin era clar determinat să restaureze măreția Rusiei”.

Fostul președinte american a spus că nu se împotrivea acestui lucru, dar că „trebuie să te decizi la ce te referi când spui că ești o țară măreață. Așa că mă îngrijora Putin și că am putea avea un fel de manifestare a unui nou nivel de duritate.”

„Credeam că ar trebui să continuăm să încercăm să ne înțelegem cu el. Acum, după cum s-a văzut, el avea o cu totul altă agendă. Credeam că el avea un potențial uriaș de a conduce Rusia spre o lume mai deschisă și interconectată. Iar el nu a făcut-o.”

Putin: „Am încercat să punem frână la toată frenezia asta, dar unii oameni sunt ciudați și o tot alimentează”

Putin i-ar fi spus lui Clinton într-o întâlnire pe care au avut-o la New York în luna septembrie a anului 2000 că „ne-am simțit neputincioși în timpul întregului dezastru”, potrivit unor transcrieri ale discuției declasificate de Biblioteca Digitală Clinton. „Pare acum că tot echipajul a murit în 60-90 de secunde.”

Putin i-a explicat lui Clinton că, deși „nu le puteam spune rudelor” victimelor, explozia a produs o gaură de aproximativ doi metri în carenă, care a inundat primele trei secțiuni ale submarinului. „Nici nu știu sigur cum vom putea scoate cadavrele afară.”

„Există mult cod în acele ape și s-ar putea să nu mai fi rămas carne pe oase. Am încercat să punem frână la toată frenezia asta, dar unii oameni sunt ciudați și o tot alimentează. Asta este pur și simplu o realitate a vieții”, ar fi spus Putin la acea întâlnire.

Editor : Raul Nețoiu