În jur de 40 de marinari ruși au murit, mai mulți sunt dați dispăruți și mulți alții au fost răniți în evenimentele care au dus, joia trecută, la scufundarea navei de război „Moskva”, relatează publicația rusă independentă „Novaia Gazeta Europa”, citând-o pe mama unui marinar aflat la bord.
Mama citată de „Novaia Gazeta. Evropa” a declarat că fiul ei i-a spus într-un apel telefonic că nava „Moskva” a fost lovită de trei rachete venite dinspre uscat, de pe teritoriul ucrainean, relatează BBC.
„M-a sunat și plângea din cauza a ceea ce a văzut. A fost terifiant”, a povestit ea, adăugând că ea însăși a așteptat îngrozită vești despre fiul ei.
El i-a spus că nu vrea să îi dea detalii, pentru că ceea ce a văzut a fost oribil. Mulți dintre răniți și-au pierdut membrele din cauza exploziilor.
„Novaia Gazeta” nu menționează numele marinarului sau al mamei sale, pentru a-i proteja, dar spune că are dovezi că marinarul a servit într-adevăr pe „Moskva”.
Autoritățile ruse nu recunosc că nava-amiral a Flotei ruse la Marea Neagră ar fi fost lovită de rachete ucrainene, așa cum susține Kievul, și spun că la bord a avut loc un incendiu accidental, care a dus apoi la detonarea unor muniții aflate la bord, ceea ce a provocat avarii ale fuselajului. În cele din urmă, nava s-a scufundat în timp ce era tractată către portul Sevastopol din Crimeea, iar autoritățile ruse spun că asta s-a întâmplat din cauza unei furtuni pe mare, deși aplicațiile de monitorizare a vântului nu au indicat astfel de condiții meteo în momentul scufundării navei.
Moscova susține, de asemenea, că nu a înregistrat victime în rândul echipajului și că toți marinarii de la bord - al căror număr nu este cunoscut - au fost evacuați la timp. Ca să convingă, Ministerul rus al Apărării a publicat sâmbătă imagini cu zeci de bărbați îmbrăcați în uniforme de marină, despre care a spus că ar fi chiar echipajul crucișătorului „Moskva”. Ei s-au întâlnit la Sevastopol cu șeful Marinei ruse, care le-a spus că vor servi în continuare în cadrul forțelor navale, deși nu mai au un vas.
Despre „Novaia Gazeta. Europa”
Proiectul jurnalistic „Novaia Gazeta. Europa” a fost anunțat la sfârșitul lunii trecute de mai mulți jurnaliști de la publicația rusă independentă „Novaia Gazeta” care au luat calea exilului. Redactorul-șef al „Novaia Gazeta”, Dmitri Muratov, căruia i s-a acordat anul trecut Premiul Nobel pentru Pace, a fost atacat în tren, la începutul acestei luni, cu vopsea roșie de către indivizi necunoscuți care i-au strigat: „E pentru băieții noștri!”
Publicația Novaia Gazeta şi-a suspendat activitatea la sfârșitul lunii martie, în urma presiunilor Kremlinului. „Novaia Gazeta” a anunţat că îşi suspendă atât site-ul, cât şi ediția tipărită din Rusia până la finalul intervenţiei din Ucraina, într-un moment în care puterea rusă îşi intensifică presiunea împotriva vocilor critice la adresa sa.
Fondată în 1993, „Novaia Gazeta” se bucura de reputaţia de înalt profesionalism pentru investigaţiile sale privind corupţia şi încălcările drepturilor omului, mai ales în timpul războaielor din Cecenia, precum și pentru abordarea unor subiecte „tabu” în Rusia, precum persecutarea membrilor comunității LGBTQ. Acest angajament în favoarea adevărului și a libertății de exprimare a costat viaţa a şase dintre angajaţii săi, între care jurnalista Anna Politkovskaia, asasinată în 2006 chiar de ziua lui Vladimir Putin.
Jurnaliştii publicaţiei, mulți dintre ei plecați acum în străinătate, au anunţat lansarea unei noi publicaţii, „Novaia Gazeta. Europa”, în mai multe limbi, condusă de Kirill Martinov, care a fost adjunctul lui Dmitri Muratov. El a precizat că nu este vorba de o filială a cotidianului original, ci mai degrabă de o iniţiativă independentă. De asemenea, din motive de siguranță, nu este clar dacă Dmitri Muratov va participa la acest proiect.
Cel puțin 10 instituții media independente din Rusia au fost blocate sau închise până acum pentru modul în care au relatat despre războiul din Ucraina.
Editor : Luana Pavaluca
