Punerea în aplicare a scenariului privind crearea unei arme nucleare a Uniunii Europene prezintă un risc serios de confruntare militară directă între Rusia și Europa. Ambasadorul Rusiei în Belgia, Denis Gonchar, a avertizat în acest sens într-un interviu acordat agenției TASS.
„În Europa se vehiculează ideea creării unui «scut nuclear» independent de cel al SUA, în special prin punerea în practică a unei astfel de aventuri sub egida Franței.
De curând s-a aflat că conducerea UE poartă negocieri secrete privind crearea propriului potențial nuclear”, a spus ambasadorul. - Este evident că punerea în aplicare a unor astfel de scenarii ar spori de multe ori riscurile pentru securitatea națională a țării noastre și ar duce definitiv la un impas relațiile dintre Rusia și Europa, apropiind serios perspectiva unui conflict militar direct.
„Sperăm că rațiunea va prevala totuși și că opinia publică europeană nu le va permite politicienilor și militarilor să-și pună în aplicare planurile distructive”, a mai adaugat acesta.
Amintim, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat recent că Franța este dispusă să deschidă o dezbatere privind extinderea protecției oferite de arsenalul său nuclear către aliații europeni, în contextul discuțiilor despre consolidarea securității continentului.
Ministra de Externe, Oana Ţoiu a declarat, la Varşovia că România este una dintre ţările care au fost invitate la discutia pe tema iniţiativei preşedintelui francez Emmanuel Macron vizând creşterea stocului de ogive nucleare al Franţei şi de explorare a unei cooperări mai strânse în materie de descurajare cu partenerii europeni interesaţi.
Recent, un studiu sociologic a relevat că un procent de 22,2% dintre români ar fi de total de acord ca România să participe la un astfel de proiect european, 17,1% mai degrabă de acord, 13,8% mai degrabă împotrivă, în timp ce 37,2% ar fi total împotrivă. 9% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,7% nu răspund. Sunt de acord într-o proporție mai mare decât restul populației cu acest proiect european inițiat de Franța: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Dezacordul apare într-un procent mai mare decât media în rândul: votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani și al locuitorilor din urbanul mic.
Editor : A.R.
