Cetăţeni din ţări terţe expulzaţi de către Statele Unite au fost deportaţi în Kosovo, în baza unui acord încheiat în iunie, anunţă premierul kosovar Albin Kurti, care se află în dificultate atât pe plan intern, cât şi în relaţia cu aliatul său tradiţional american.
Albin Kurti a recunoscut, într-un lung interviu acordat joi seara unui post local, că ţara sa îi primeşte ”pe cei pe care Statele Unite nu-i vor pe teritoriul” american.
„Dacă nu mă înşel, unul sau doi dintre ei sunt aici”, a declarat el, fără să făcă vreo precizare cu privire la data sosirii, naţionalitatea sau locul în care se află deportaţii.
Aceste deportări au loc în baza unui acord - adoptat într-o şedinţă a Guvernului kosovar în exerciţiu, în iunie -, pe o perioadă de un an, cu privire la 50 de persoane, ”cu scopul de a le facilita întoarcerea în deplină siguranţă în ţara lor de origine”, anunţa atunci Kurti.
Kosovo, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, independentă începând din 2008, vrea să-şi exprime prin acest acord recunoştinţa faţă susţinerea şi cooperarea Statelor Unite.
Este vorba despre a arăta ”recunoştinţa eternă” a Kosovo faţă de Statele Unite, care au apărat întotdeauna independenţa acestor foste principate sârbe. anunţa în primăvară Guvernul.
Între timp, Kurti, care s-a clasat primul în alegerile legislative din februarie, a eşuat să formeze un Guvern şi a fost nevoit să accepte noi alegeri.
Scrutinul este prevăzut la 28 decembrie, relatează AFP, potrivit news.ro.
Din cauza acestei situaţii şi politicii lui Kurti împotriva minorităţii kosovare sârbe, premierul kosovar a fost criticat dur de către americani, care l-au acuzat în urmă cu câteva zile de faptul că ”compromite stabilitatea” Kosovo prin împiedicarea unui partid politic sârb să candideze în aceste alegeri de la sfârşitul anului.
Astfel Washingtonul adoptă cu totul alt ton după ani de susţinere a Kosovo.
Bulevardul Bush
Kosovarii se prezintă bucuroşi ca fiind cel mai proamerican popor din lume, iar steaguri americane flutură peste tot în capitala Priştina.
Unul dintre marile bulevarde ale Priştinei îi aduce un omagiu fostului preşedinte republican George W. Bush.
Democratul Bill Clinton are şi el un bulevard.
Popularitatea Statelor Unite este dublată însă de o - considerabilă - influenţă economică şi politică.
Înaintea încheierii acestui acord cu Washingtonul, Priştina a ratificat deja un acord - în valoare de 200 de milioane de euro- cu Copenhaga, în vederea găzduirii unor deţinuţi străini condamnaţi în Danemarca, care-şi pot ispăşi pedeapsa într-o închisoare kosovară.
Balcanii sunt tot mai avuţi în vedere de către ţări din Occident privind trimiterea unor migranţi a căror cerere de azil este respinsă şi sunt obligate să părăsească teritoriul ţării respective.
Luni, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat o înăsprire a politicii migraţiei şi au deschis calea trimiterii unor migranţi în centre situate în afara frontierelor UE - iar Balcanii par vizaţi.
Albania găzduieşte deja centre de expulzare a migranţilor sosiţi în Italia, în care au ajuns însă doar câteva zeci de persoane, din cauza mai multor hotărâri ale unor tribunale italiene care au pus la îndoială legalitatea acestor detenţii.
Editor : A.R.
