Antreprenorul Jared Isaacman, nominalizat de preşedintele Donald Trump pentru a conduce NASA, va trebui să răspundă miercuri unor întrebări din partea senatorilor americani cu privire la modul în care va încerca să păstreze un echilibru între dorinţa administraţiei Trump de a trimite echipaje pe Marte şi programul emblematic al agenţiei spaţiale americane pentru Lună, informează Reuters, scrie Agerpres.
Jared Isaacman, CEO-ul companiei procesatoare de plăţi Shift4 Payments, este un partener apropiat al companiei SpaceX a magnatului Elon Musk şi a zburat de două ori în spaţiu ca astronaut privat la bordul vehiculelor dezvoltate de această firmă.
Miliardarul se află miercuri la Washington pentru o audiere de confirmare în faţa Comitetului Senatului Statelor Unite pentru Comerţ, Ştiinţă şi Transport, în cadrul căreia opiniile contradictorii privind programele către Lună şi Marte, ca destinaţii pentru astronauţii americani, se vor afla în centrul atenţiei.
Buget de 25 de miliarde de dolari
Dacă va fi confirmat în funcţia de director al NASA, atunci Jared Isaacman, în vârstă de 42 de ani, va coordona 18.000 de angajaţi şi un buget de aproximativ 25 de miliarde de dolari, concentrat în mare parte pe revenirea astronauţilor americani pe Lună, în cadrul programului Artemis. Donald Trump a iniţiat acest program spaţial în timpul primului său mandat de preşedinte al Statelor Unite.
"Mi-e greu să mă gândesc la o greşeală mai catastrofală pe care am putea să o facem în spaţiu decât să îi spunem Chinei comuniste: 'Luna este a voastră. America nu va conduce această cursă''', a spus senatorul Ted Cruz în declaraţia sa prin care a deschis audierile de miercuri.
Însă preşedintele american şi Elon Musk, care a cheltuit 250 de milioane de dolari pentru a sprijini campania electorală a lui Donald Trump şi care a susţinut nominalizarea lui Jared Isaacman, şi-au fixat atenţia către Marte, ca prioritate naţională, ridicând astfel întrebări cu privire la programul lunar al NASA, pentru care au fost angajate miliarde de dolari.
Aceste opinii cu privire la "Planeta Roşie" ar putea complica procesul de confirmare a lui Jared Isaacman, care va trebui să găsească un echilibru între presiunea intensă din partea legislatorilor şi a NASA de a menţine parcursul programului lunar şi presiunea lui Trump şi a lui Musk de a îi duce pe astronauţii din Statele Unite pe planeta Marte.
"Vom prioritiza trimiterea de astronauţi americani pe Marte", a declarat Jared Isaacman în faţa comitetului de audiere. "Pe parcurs, vom deţine în mod inevitabil capacităţile pentru a ne întoarce pe Lună şi de a determina beneficiile ştiinţifice, economice şi de securitate naţională ale menţinerii unei prezenţe umane pe suprafaţa lunară", a adăugat el.
Cei patru astronauţi desemnaţi să participe la misiunea Artemis 2 a NASA - care presupune o survolare a Lunii în 2026, înainte de o misiune ulterioară de aselenizare - au stat în locuri aflate pe primul rând în sala în care are loc audierea de miercuri.
Proiectul Artemis
AFP reaminteşte că proiectul Artemis, anunţat în 2017 în timpul primului mandat al preşedintelui Donald Trump, vizează revenirea astronauţilor americani pe Lună şi, mai ales, stabilirea unei prezenţe umane durabile pe satelitul natural al Terrei, în vederea pregătirilor pentru viitoarele misiuni spaţiale spre planeta Marte.
Însă din cauza costurilor astronomice şi a numeroaselor întârzieri acumulate, mai multe voci critice din sânul noii administraţii americane au cerut o revizuire completă a programului Artemis sau chiar anularea sa.
Incertitudinile au fost sporite de cuvintele rostite de preşedintele Donald Trump, care a promis că "va înfige drapelul american în scoarţa planetei Marte". El a făcut această promisiune de mai multe ori după revenirea sa la Casa Albă în luna ianuarie, fără să menţioneze programul spaţial spre Lună.
Contează şi apropierea sa ideologică de antreprenorul Elon Musk, pentru care "Planeta Roşie" a devenit o adevărată obsesie. Elon Musk, renumit pentru previziunile sale care sunt uneori exagerat de optimiste, prevede să plaseze racheta sa Starship pe Marte încă din 2026 şi să lanseze misiuni cu echipaj uman spre această planetă încă din 2028.
O abandonare a programului lunar Artemis, la care numeroase ţări sunt partenere, ar fi un veritabil seism pentru sectorul spaţial.
Editor : S.S.
