După ce a anunţat, la începutul lunii aprilie, introducerea unor taxe vamale prohibitive asupra produselor importate din majoritatea ţărilor lumii, președintele american Donald Trump a cedat presiunilor pieţelor financiare şi a anunţat un termen de 90 de zile – până la 9 iulie – pentru negocieri.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, în cadrul unui summit cu uşile închise, că este încrezătoare că se va ajunge la un acord înainte de termenul limită, pentru a evita o escaladare cu efecte negative asupra economiei, potrivit unor surse apropiate subiectului, citate de Bloomberg.
Von der Leyen a declarat că administraţia Trump a prezentat o nouă propunere săptămâna trecută. În timpul discuţiilor, s-a înregistrat o schimbare de ton în rândul liderilor, mulţi dintre aceştia afirmând că sunt dispuşi să accepte un anumit grad de dezechilibru într-un acord comercial pentru a evita o escaladare, au declarat sursele, care au dorit să rămână anonime.
Secretarul american al Comerţului, Howard Lutnick, a repetat comentariile lui von der Leyen într-un interviu acordat joi pentru Bloomberg TV, afirmând că UE a accelerat ritmul negocierilor în ultimele săptămâni, punând bazele unui acord. „Europa a făcut o treabă excelentă, lucrează din greu”, a declarat Lutnick. „Sunt optimist – cred că putem ajunge la un acord acum”, a spus el.
Preşedintele SUA a criticat adesea UE – despre care a spus că a fost creată pentru a „trage pe sfoară” SUA – pentru surplusul său de bunuri şi barierele puse în calea comerţului american.
UE estimează că taxele vamale americane acoperă în prezent 380 de miliarde de euro (445 de miliarde de dolari), sau aproximativ 70% din exporturile sale către SUA.
Oficialii UE consideră că cel mai bun scenariu pentru negocierile actuale rămâne un acord de principiu care ar permite continuarea discuţiilor după termenul limită din iulie, a relatat anterior Bloomberg.
Contextul negocierilor tensionate cu UE
De la intensificarea negocierilor, SUA şi UE au purtat discuţii aprofundate cu privire la sectoare critice – precum oţelul şi aluminiul, automobilele, produsele farmaceutice, semiconductorii şi avioanele civile – precum şi cu privire la barierele tarifare şi netarifare, pe lângă achiziţiile strategice şi securitatea economică.
Dezbaterea de joi a liderilor nu a dezvăluit amploarea dezechilibrelor pe care capitalele blocului sunt pregătite să le accepte, potrivit surselor citate.
UE, care a căutat un acord reciproc avantajos, va evalua orice rezultat final şi va decide în acel moment ce nivel de asimetrie este dispusă să accepte. Din acest motiv, în paralel cu negocierile, blocul continuă să pregătească contramăsuri în cazul în care discuţiile nu vor avea rezultate satisfăcătoare şi ar putea fi necesară reechilibrarea acordului care vizează unele sectoare cheie.
Pentru zeci de alte țări care nu ajung la acorduri - dar care au fost afectate de tarifele mai mari ale lui Trump de pe 2 aprilie - președintele a amenințat că va impune noi taxe peste nivelul de bază de 10%, care a fost în vigoare în timpul perioadei de negociere. Aceștia ar fi în principal „parteneri comerciali mai mici”, a declarat vineri secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, la CNBC.
Bessent a declarat vineri că aproximativ 20 de țări, care nu ajung la un acord până miercurea viitoare, ar putea continua să negocieze, dar își vor vedea ratele tarifare revenite la valoarea din 2 aprilie sau vor rămâne la 10% dacă se consideră că „negociază cu bună credință”.
Trump și consilierii săi au lăsat investitorii pe muchie de cuțit înainte de 9 iulie, oferind semnale criptice cu privire la țările care erau aproape de acorduri și cele care nu erau pe drumul cel bun. Rezultatul va ajuta la determinarea viitorului agendei comerciale a lui Trump - una dintre piesele centrale ale campaniei sale din 2024 - cu mize mari pentru economia globală și pentru relațiile Americii cu aliații și adversarii deopotrivă, arată Bloomberg.
