O judecătoare a dispus miercuri anularea îngheţării finanţării Universităţii Harvard de către administraţia preşedintelui american Donald Trump, o victorie pentru instituţia care a devenit simbolul cruciadei liderului de la Casa Albă împotriva unei părţi a universităţilor din SUA.
De la revenirea la Casa Albă în ianuarie, Donald Trump a acuzat prestigioasa universitate americană că serveşte drept pepinieră pentru ideologia „woke”, un termen adesea deturnat de conservatori pentru a descrie peiorativ ideile progresiste în favoarea femeilor şi minorităţilor, scrie AFP, potrivit Agerpres.
Un susţinător puternic al Israelului, preşedintele acuză, de asemenea, Universitatea Harvard că nu şi-a protejat în mod adecvat studenţii evrei sau israelieni în timpul protestelor din campus care cereau un armistiţiu în Gaza.
Ca represalii, guvernul a retras peste 2,6 miliarde de dolari din granturi de la Harvard şi i-a revocat certificarea SEVIS, care le permite studenţilor străini să studieze în Statele Unite.
O judecătoare din Boston, în urma unei petiţii adresate de universitate, a anulat deciziile administraţiei de îngheţare a granturilor, care, conform textului ordinului său, constituiau o „încălcare a Primului Amendament” al Constituţiei.
Ea a menţionat că „antisemitismul, la fel ca alte forme de discriminare sau prejudecăţi, este intolerabil. Şi este clar, după cum a recunoscut însăşi Harvard, că universitatea a fost afectată de antisemitism în ultimii ani şi ar fi putut (şi ar fi trebuit) să abordeze mai bine această problemă”.
„Antisemitismul ca perdea de fum”
Dar, „în realitate, există puţine legături între domeniile de cercetare afectate de îngheţarea granturilor şi antisemitism”, a adăugat judecătoarea.
Ea a acuzat administraţia că „a folosit antisemitismul ca perdea de fum pentru a lansa un atac ţintit şi motivat ideologic asupra celor mai prestigioase universităţi din ţară”.
Preşedintele Universităţii Harvard, Alan Garber, a subliniat că această decizie a validat „argumentele universităţii în favoarea libertăţii academice”.
„Această judecătoare activistă numită de Obama trebuia neapărat să se pronunţe în favoarea Universităţii Harvard”, a răspuns secretarul de presă al Casei Albe, Liz Huston.
Casa Albă va „ataca imediat prin apel această decizie scandaloasă”, a adăugat ea.
Potrivit lui Ray Brescia, profesor la Albany Law School, Donald Trump „s-ar putea întoarce la masa negocierilor” pentru a ajunge la o înţelegere financiară amiabilă cu universitatea.
„Oamenii îşi rezolvă adesea dezacordurile pe cale amiabilă din diverse motive, chiar dacă cred că au perfectă dreptate”, a explicat el pentru AFP.
Acuzațiile lui Trump
Bătălia juridică dintre universitate, una dintre cele mai prestigioase din lume, situată lângă Boston, în Massachusetts (nord-est), serveşte şi drept test pentru alte instituţii de învăţământ superior aflate în vizorul administraţiei Trump.
La deschiderea primei audieri la Boston, Donald Trump a acuzat-o pe judecătoarea că este un adversar notoriu, iar Harvard, că este „antisemită, anticreştină şi antiamericană”.
Universitatea, la rândul său, susţine că a luat măsuri pentru a se asigura că studenţii şi personalul evrei sau israelieni nu se simt excluşi sau intimidaţi în campus, susţinând în acelaşi timp că măsurile guvernului federal „ameninţă” libertatea de exprimare.
Pe lângă îngheţarea granturilor, secretarul de stat Marco Rubio a anunţat la sfârşitul lunii iulie că deschide o anchetă pentru a stabili dacă Harvard respectă „toate reglementările” privind schimburile cu universităţi străine.
„Poporul american are dreptul să se aştepte ca universităţile sale să protejeze securitatea naţională, să respecte legea şi să ofere un mediu sigur pentru toţi studenţii”, a declarat Rubio, citat într-un comunicat.
Editor : B.P.
