Acord istoric între Serbia și Kosovo

Noi reguli împotriva „băieților deștepti” din energie. Șeful ANRE: „Vrem să avem megawați racordați la rețea și nu pe hârtie”

Gigi Becali, după discuția cu Nicușor Dan: Grupări din PNL vor guvern minoritar, dar le e frică de Bolojan. Să-l trimită pe Pahonțu

Victor Negrescu, europarlamentar PSD, despre criticile privind diplomația României: „Coaliția a eșuat într-o manieră consistentă”

Comisia Europeană reduce la aproape zero prognoza de creștere economică a României

Copii bătuți și izolați în baie la o creșă din Cluj. Educatoarea a fost concediată, iar polițiștii au deschis o anchetă

La un pas de accident: adolescenți pe trotinete electrice, filmați printre mașini și tramvaie. Polițiștii s-au autosesizat

Primar UDMR, prins în flagrant când primea mită

Vine canicula: un dom de căldură se îndreaptă spre România

Băsescu: Trump nu a obținut nimic de la Xi Jinping. China și-a unit resursele cu Rusia să țină sub control agresivitatea SUA

Acordul dintre Belgrad şi Priştina vine la capătul unui îngheţ bilateral accentuat, perioadă în care albanezii din Kosovo i-au interzis chiar premierului sârb accesul în nordul provinciei.

„Vrem să normalizăm relaţiile noastre, nu să ne certăm şi să complicăm situaţia. Repet, întâlnirea de astăzi a fost bună, rezultatele sunt bune şi să sperăm că toate întâlnirile vor fi la fel”, a declarat premierul Serbiei, Ivița Dacici.

Şeful guvernului de la Priştina consideră şi el alegerile locale drept un test european pentru administraţia sa. „Sperăm că vom avea alegeri reuşite în Kosovo, cu participarea tuturor comunităţilor din ţară”, a spus premierul din Kosovo, Hashim Thaci, premierul Kosovo.

Conform acordului dintre Serbia şi Kosovo, la alegerile locale din 3 noiembrie vor participa şi comunităţile sârbe din nordul fostei provincii sârbe. În regiune locuiesc aproximativ un milion de albanezi şi circa 100 de mii de sîrbi, conform datelor din anul 2008, atunci când provincia şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia. O independenţă pe care au refuzat să o recunoască România, Spania, Ciprul, Rusia, India, majoritatea statelor sud-americane şi africane, precum şi fostele republici sovietice, inclusiv Moldova.