În timp ce Zelenski speră ca Ucraina să primească rachete Tomahawk și alte arme occidentale, soldații din prima linie a frontului vorbesc despre o altă realitate. Lipsa mașinilor, a dronelor și a oamenilor face apărarea aproape imposibilă, iar pe frontul din est supraviețuirea depinde adesea de echipamente improvizate și resurse personale, scrie Kyiv Independent.
Deși armata ucraineană duce lipsă și de arme și echipamente occidentale, soldații și comandanții spun că deficitul de resurse de bază, de la mașini la drone și oameni, face extrem de dificilă apărarea în fața ofensivei ruse neîntrerupte. Chiar dacă Ucraina așteaptă ca SUA să aprobe în sfârșit furnizarea de rachete cu rază lungă Tomahawk, cei din teren afirmă că lipsurile elementare sunt o problemă mai urgentă, iar absența echipamentelor simple, dar esențiale, are adesea un rol la fel de decisiv.
Igor, comandant de companie, conducea singur în afara orașului Pokrovsk, deja semiîncercuit de forțele ruse, în septembrie, când prima dronă rusească de tip FPV i-a lovit mașina din spate, smulgând acoperișul. A doua a venit imediat după, lovind roata din spate. A mai condus cinci kilometri înainte ca a treia dronă FPV să lovească compartimentul motorului. Mașina s-a oprit.
„Prima dronă interceptează o mașină, apoi una sau două FPV-uri vin imediat după”, a explicat Ihor, din Brigada 36 Infanterie Marină, desfășurată în estul regiunii Donețk, descriind tactica rusă de atac cu drone asupra vehiculelor.
Ca și alți comandanți și soldați intervievați, Igor a cerut să fie identificat doar după prenume pentru a putea vorbi liber, fără aprobarea superiorilor. El spune că unitatea sa de infanterie mai are doar două mașini funcționale, după ce alte trei au fost distruse fie de dronele rusești, fie de drumurile impracticabile din estul Ucrainei. O companie de infanterie are, de obicei, între 50 și 70 de oameni.
Ideal, unitatea sa ar avea nevoie de cinci mașini funcționale, pentru a evita blocarea completă dacă una este distrusă. „O mașină rezistă cam o lună,” spune Igor. „După o săptămână sau două, e pierdută.”
„Aproape că nu mai există mașini”
Și alți comandanți confirmă aceeași problemă. Anton, comandant de companie de tancuri în Brigada 59 Asalt, recunoaște că „aproape nu mai există mașini” pentru transportul echipajelor, deși tancuri și muniție există. Un soldat din Brigada 63 Mecanizată, pe nume Dmitro, spune că deficitul de mașini este constant, acestea fiind distruse, avariate sau pur și simplu cedând.
Potrivit lui Vladislav Urubkov, manager de achiziții la fundația Come Back Alive, o companie de infanterie are adesea o singură mașină pentru transportul oamenilor, aprovizionarea cu hrană și muniție, deși toate aceste sarcini ar trebui făcute simultan. „Armata lucrează mereu în lipsuri, dar în cazul vehiculelor este literalmente o chestiune de viață și de moarte,” a spus Urubkov.
Cele mai solicitate vehicule de la începutul invaziei ruse sunt pick-up-urile și microbuzele, potrivit lui Andrii But, șeful proiectului HeroCar, care furnizează mașini forțelor armate. El spune că există o cerere tot mai mare de motociclete, mai ales de teren, din partea unităților de pe front.
Distribuție inegală de drone
Dronele sunt pierdute constant, fie sunt doborâte, fie neutralizate prin război electronic, iar soldații ucraineni organizează frecvent campanii de strângere de fonduri pentru a le înlocui.
Illia, comandantul unui pluton antidronă din Brigada 80 Desant Aerian, desfășurat în regiunea Sumî, afirmă că există o lipsă de „absolut orice”: drone, echipamente, oameni. „Situația cu aprovizionarea e dezastruoasă acum,” a spus el. „Statul pare că nici nu e interesat să reducă deficitul. Trebuie să cumperi totul singur.”
Unitatea lui nu are suficiente drone de recunoaștere pentru a vedea dincolo de linia vizuală, ceea ce îi împiedică să observe la mai mult de 5 km și să lovească logistica rusă. Are nevoie de de zece ori mai multe drone decât primește. Unele unități, precum Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei sau Brigada 82 Aeropurtată, dispun de mai multe drone, dar distribuția resurselor este inegală.
Potrivit lui Dmitro Zhmailo, cofondator al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, armata ucraineană folosește aproximativ 9.000 de drone pe zi, acestea provocând circa 85% din pierderile rusești, față de 67% anterior.
Cum tot mai multe unități de infanterie sunt epuizate de lipsa de oameni tineri, dronele devin vitale într-o armată unde vârsta medie a soldatului este de aproximativ 40 de ani.
Lipsă de oameni
Experții militari citați de Kyiv Independent subliniază că cea mai gravă lipsă a armatei ucrainene este cea de personal. Unele unități au drone, dar nu și piloți. Colonelul în retragere Sergii Hrabskîi spune că rezervele bine instruite sunt ceea ce lipsește cel mai mult. Armata se confruntă cu o criză de personal de la sfârșitul lui 2023, când numărul voluntarilor a început să scadă după valul inițial de înscrieri.
Deși mobilizarea continuă, multe unități, mai ales cele de infanterie, suferă pierderi grele și nu primesc înlocuitori suficienți. Soldații sunt ținuți pe poziții săptămâni sau luni întregi, din cauza lipsei de recruți și a riscurilor mari de deplasare în zona dominată de drone. În schimb, armata rusă își sporește lunar efectivele, recrutând mai mulți oameni decât pierde pe front, a recunoscut în august comandantul-șef al forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski.
Politicienii ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, evită subiectul mobilizării, de teama pierderii sprijinului public, o temă devenită tabu.
Antrenamente cu pietre, în loc de grenade
Potrivit unui oficial ucrainean citat sub anonimat, Ucraina mobilizează circa 30.000 de persoane pe lună, dar doar o treime sunt apte de luptă. Alte surse afirmă că jumătate dintre aceștia sunt soldați reveniți din absență neautorizată (AWOL).
Bogdan Daniliv, responsabil de afaceri militare la fundația Sergii Pritula, spune că „nu sunt destui oameni”, iar brigăzile cu experiență de luptă abia dacă mai primesc recruți bine pregătiți.
El mai adaugă că noii recruți sunt adesea trimiși în unități fără experiență de front, iar centrele de instruire nu au resurse, soldații se antrenează uneori cu pietre în loc de grenade.
„Aș spune că problema nu mai este una de echipamente materiale”, a declarat Daniliv. „Nu sunt destui oameni, nu există coordonare adecvată și lipsește comunicarea între unități și între gradele militare.”
Editor : M.I.
