Comisia Europeană avertizează că țările UE riscă pierderi masive de locuri de muncă în următorii ani, deoarece costurile ridicate ale energiei, restructurarea industrială și tranziția verde afectează economia, relatează POLITICO.
Cifrele, consultate de publicație citată, vor apărea în „Pachetul de primăvară”, semestrial, care stabilește recomandările economice și politice ale Comisiei pentru țările UE. Acestea arată îngrijorarea crescândă la Bruxelles cu privire la amploarea provocărilor economice cu care se confruntă blocul comunitar.
„Competitivitatea Europei nu va fi construită doar prin tehnologie, capital sau reglementări financiare”, a declarat pentru POLITICO Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei pentru competențe. „Va fi construită de oameni, de competențele pe care le dezvoltă și de oportunitățile pe care le creăm pentru ca aceștia să contribuie pe deplin la economiile și societățile noastre.”
Întrucât războiul dus SUA și Israel în Iran nu dă semne că se va termina, și continuă să afecteze prețurile petrolului, Comisia estimează că presiunile asupra prețurilor la energie în 2026 vor pune în pericol până la 560.000 de locuri de muncă. Sectoarele cele mai expuse includ construcțiile, prelucrarea metalelor, industria chimică și transporturile.
Activitatea economică mai slabă a obligat Comisia să își revizuiască proiecțiile privind șomajul. Toamna trecută, Comisia a prevăzut că șomajul va ajunge la 5,9% în 2026 și la 5,8% în 2027. Acum consideră că va fi de 6% în ambii ani.
Comisia se așteaptă ca guvernele să se îndatoreze și mai mult
De asemenea, Comisia se așteaptă ca guvernele să se îndatoreze și mai mult, soldul bugetar general pentru toate cele 27 de țări ale UE crescând de la -3,1% din PIB în 2025, la -3,5% în 2026 și -3,6% în 2027.
Pachetul va încerca să îndrepte atenția către forța de muncă, argumentând că agenda UE privind competitivitatea nu poate avea succes fără a aborda deficitul tot mai mare de forță de muncă și decalajele de competențe.
Comisia a identificat sectoarele care se confruntă cu presiuni asupra ocupării forței de muncă.
În industria auto din Europa, sector-cheie pentru succesul economic al Germaniei, Comisia estimează că 600.000 de locuri de muncă sunt în pericol, deoarece industria se confruntă cu tranziția de la vehiculele cu motor cu ardere internă la cele electrice și cu concurența puternică din partea Chinei.
În industria bateriilor, aproximativ 85.000 de locuri de muncă sunt în pericol. Sectorul producției de energie solară reprezintă aproape 59.000 de locuri de muncă afectate de presiunile pieței, în timp ce măsurile privind emisiile reduse de carbon ar putea afecta alte 4.500 de poziții în industria siderurgică.
Îmbunătățirea competențelor în rândul lucrătorilor
Preocupările reflectă o dezbatere mai amplă la Bruxelles cu privire la faptul că Europa pierde teren în industriile strategice în fața rivalilor precum China și Statele Unite, în ciuda planurilor de stimulare a producției interne.
În același timp, angajatorii din întreaga lume continuă să raporteze dificultăți în găsirea de lucrători cu calificările adecvate.
Conform cifrelor Comisiei, 68% dintre companiile mijlocii au raportat o lipsă de competențe în rândul lucrătorilor în 2023. Până în 2024, 77% dintre firme au declarat că deficitul de forță de muncă și de competențe acționează ca o barieră în calea investițiilor.
Constatările întăresc mesajul central al acestui pachet semestrial: Reziliența economică depinde din ce în ce mai mult de investițiile în capitalul uman.
Pentru prima dată, recomandările UE care însoțesc pachetul vor pune un accent special pe educație, formare profesională, specializarea lucrătorilor și recalificare.
„Investițiile în oameni reprezintă cea mai puternică strategie de competitivitate a Europei și fundamentul unei Uniuni care poate inova, poate concura mai bine și poate face față oricărei provocări”, a declarat Mînzatu. „Acest lucru se schimbă odată cu acest semestru european: capitalul uman este acum tratat ca un factor esențial al competitivității, cu îndrumări specifice fiecărei țări membre.”
Gospodăriile cu venituri mici s-ar putea confrunta cu o povară disproporționată din cauza prețurilor mari la combustibil
Provocările legate de ocuparea forței de muncă descrise în document se extind dincolo de pierderile de locuri de muncă.
Comisia va avertiza că gospodăriile cu venituri mici s-ar putea confrunta cu o povară disproporționată din cauza prețurilor mai mari la combustibilul pentru transport, aducând un cost suplimentar de 1,4% din venit. Comisia va evidenția inegalitățile persistente de pe piața muncii, menționând că cetățenii din afara UE rămân mult mai predispuși să se supracalifice pentru locurile de muncă pe care le ocupă decât lucrătorii autohtoni.
Bruxelles-ul va sublinia, de asemenea, îngrijorările legate de calitatea locurilor de muncă, afirmând că unul din cinci lucrători este prins în locuri de muncă cu salarii mici, în sectoare cu o creștere slabă a productivității, în timp ce unul din 12 se confruntă cu riscul de sărăcie, deși se află câmpul muncii.
În acest context, Comisia va folosi pachetul pentru a împinge țările UE către reforme care vizează creșterea competențelor, îmbunătățirea calității locurilor de muncă și consolidarea sistemelor de protecție socială.
Ca parte a pachetului, Bruxelles-ul va trage un semnal de alarmă cu privire la situația financiară a Bulgariei, după ce i-a examinat cheltuielile. Germania, Estonia, Letonia și Slovenia au fost supuse unor verificări similare, dar au deocamdată au ieșit bine după evaluarea Comisiei.
Editor : Liviu Cojan
