Comisia Europeană are în vedere introducerea unor cote pentru a crește numărul de angajați din țările subreprezentate, precum Irlanda și Danemarca. Comisia a evitat să ia măsuri specifice pentru corectarea dezechilibrelor geografice, însă posturile sunt foarte căutate, candidații din toate țările blocului concurând pentru locuri de muncă la Bruxelles, în cadrul unor examene extrem de competitive, potrivit Politico.
Un document al Comisiei, consultat de Politico, arată că Danemarca, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda și Finlanda se numără printre țările considerate „subreprezentate” în executivul UE, ceea ce înseamnă că nivelurile de personal sunt sub o „rată orientativă” bazată pe populațiile țărilor respective.
Între timp, Belgia, Italia, Bulgaria, Grecia, România și Franța sunt considerate „reprezentate în mod corespunzător”. Documentul nu specifică ce naționalități sunt suprareprezentate.
Un document intern separat, datând de la începutul lunii noiembrie, prezintă un plan de abordare și corectare a acestor dezechilibre, pe care un funcționar al Comisiei — căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber — le-a atribuit faptului că pachetul salarial și de beneficii al instituției poate fi foarte atractiv în unele țări și mai puțin în altele. Aceste beneficii includ siguranța locului de muncă, formule de lucru flexibile, acces gratuit la școlile europene și venituri scutite de impozite.
Pe termen scurt, începând cu 2026, persoanele care recrutează personal pentru Comisie sunt instruite să monitorizeze evoluția acestor dezechilibre utilizând metode „soft” care nu se traduc în obiective specifice de angajare sau politici preferențiale. Dacă aceste metode nu produc efectul dorit, atunci funcționarii responsabili de angajare vor fi rugați să înceapă să implementeze măsuri mai ferme.
Acestea includ intervievarea a cel puțin unui candidat potrivit dintr-o naționalitate subreprezentată pentru fiecare post vacant; acordarea de preferință unei naționalități subreprezentate dacă se consideră că două persoane au același nivel de competență; luarea în considerare a nevoilor generale de angajare ale Comisiei la lansarea unei campanii de recrutare; și aplicarea unor obiective de recrutare bazate pe naționalitate pentru angajarea atât a agenților permanenți, cât și a așa-numiților agenți temporari (angajați care nu se bucură de statutul deplin de funcționar public în cadrul Comisiei).
Capitalele naționale s-au opus mult timp cotelor de angajare în cadrul Comisiei, argumentând că este de datoria fiecărei țări să promoveze activitatea în cadrul instituțiilor de la Bruxelles și să se asigure că există o rezervă de candidați. Însă, în ciuda eforturilor anterioare de a sprijini candidaturile din statele subreprezentate, inclusiv un plan din 2022 de a crește vizibilitatea locurilor de muncă vacante și de a stimula informarea atât din partea Comisiei, cât și a statelor membre, eforturile de până acum nu au reușit să corecteze dezechilibrele.
Această presiune este, de asemenea, un factor într-o dispută internă privind resursele, pentru că fosta secretară generală a Comisiei, Catherine Day, întreprinde o „revizuire la scară largă” care își propune să eficientizeze și să modernizeze instituția. Sindicatele folosesc problema dezechilibrului pentru a argumenta împotriva oricăror modificări ale statutului postului funcționarilor publici din cadrul Comisiei, susținând că acest lucru ar putea descuraja candidații din statele subreprezentate.
Citește și:
Negocieri cu CE pentru bursele studenţilor: ce sume au fost propuse de către autoritățile române și când ar putea avea loc plățile
Editor : Ș.R.
