Liderii Uniunii Europene reuniți vineri la summitul UE–Balcanii de Vest de la Tivat, în Muntenegru, au transmis un mesaj comun privind necesitatea accelerării extinderii blocului comunitar. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul german Friedrich Merz au susținut că UE trebuie să demonstreze că este pregătită să primească noi membri și să facă procesul de aderare „mai rapid și mai credibil”.
„Uniunea Europeană trebuie să arate că este capabilă de extindere și că dorește extinderea, iar acest lucru vrem să-l discutăm aici”, le-a declarat vineri jurnaliștilor cancelarul german Friedrich Merz, la summitul desfășurat la Tivat, un oraș de coastă din Muntenegru.
„Există o întreagă serie de întrebări la care trebuie să răspundem împreună, dar mai presus de toate trebuie să fie clar că această parte a Europei aparține viitorului Uniunii Europene”, a spus Merz. Faptul că niciun nou stat nu a aderat la UE în ultimii 13 ani demonstrează existența unor „deficiențe” ale blocului comunitar, a adăugat acesta, potrivit The Guardian.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a participat la summit alături de Merz, de președintele francez Emmanuel Macron și de premierul italian Giorgia Meloni, a afirmat că UE trebuie „să facă procesul de extindere mai rapid și mai credibil”.
Președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a cărui țară, cu o populație de aproximativ 630.000 de locuitori, este cea mai avansată în procesul de aderare la UE și speră să devină membră până în 2028, i-a întâmpinat pe liderii europeni.
Extinderea a urcat pe agenda politică a Uniunii Europene în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Kievul este interesat să adere la UE pentru a se ancora ferm în spațiul european, iar oficialii comunitari susțin că Uniunea trebuie să se extindă pentru a reduce influența puterilor străine din vecinătate.
O nouă formulă pentru extinderea Uniunii Europene
De la declanșarea invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, Ucraina și Republica Moldova s-au alăturat listei statelor care aspiră la aderare, alături de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia.
Procesul de aderare este însă lung și complex. Acesta presupune ani de negocieri, modificări legislative și aprobarea tuturor celor 27 de state membre la fiecare etapă. Chiar și Muntenegru, care și-a depus candidatura în urmă cu 18 ani, se confruntă cu obstacole, iar mulți oficiali consideră ambițios obiectivul de aderare până în 2028.
Franța și Germania au folosit reuniunea de la Tivat pentru a promova ideea unei „integrări graduale” în UE. „Împreună cu Germania, am propus un proces consolidat de integrare graduală”, a declarat Macron.
Președintele francez a explicat că propunerea ar putea permite unei țări care se aliniază la anumite criterii europene să participe la unele formate ale UE, precum reuniunile Consiliului European, chiar înainte de aderarea deplină.
Cum ar putea fi accelerată aderarea noilor state la UE
Conceptul unei integrări „intermediare” câștigă teren. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Albaniei, Edi Rama, au cerut recent o integrare mai rapidă în piața unică și în spațiul Schengen pentru viitorii membri, în schimbul renunțării temporare la dreptul de veto.
Oficialii europeni analizează posibilitatea ca noilor state membre să le fie restricționat dreptul de veto pentru câțiva ani, pentru a evita repetarea situațiilor în care fostul premier ungar Viktor Orbán a blocat în mod repetat decizii ale Uniunii Europene.
Merz a sugerat, de asemenea, că Ucraina ar putea primi un nou statut de „membru asociat”, care le-ar permite oficialilor ucraineni să participe la summiturile și reuniunile ministeriale ale UE, fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline.
Potrivit lui Macron, extinderea este „foarte importantă din punct de vedere geopolitic, deoarece această regiune este și locul unde independența Europei este în joc în ceea ce privește energia, securitatea și rutele de migrație”.
Durata îndelungată a procesului de aderare a dus la o scădere semnificativă a sprijinului pentru integrarea europeană în unele state din Balcanii de Vest. În Serbia, care menține relații apropiate cu Moscova, susținerea publică pentru aderarea la UE a scăzut sub pragul de 50%.
Oficialii europeni au precizat că este puțin probabil ca summitul de la Tivat să producă decizii majore, accentul fiind pus pe identificarea unor modalități prin care Uniunea Europeană poate îmbunătăți viața cetățenilor din regiune.
Citește și Nicuşor Dan participă azi la Summitul UE - Balcanii de Vest, în Muntenegru: „Va susține ferm extinderea Uniunii Europene”
Editor : M.I.
