Serbia a oferit Rusiei ajutor umanitar în valoare de 472 de milioane de ruble (aproape 6 milioane de dolari) pentru regiunea Kursk, afectată de război, a anunțat joi Ministerul rus de Externe, potrivit publicației Kyiv Independent.
Moscova a prezentat gestul ca pe o expresie a „frăției vechi de secole” și a lăudat „strânsele legături dintre țările și popoarele noastre”, însă decizia scoate din nou în evidență echilibrul delicat pe care Serbia încearcă să îl mențină între aspirațiile sale de aderare la Uniunea Europeană și legăturile istorice cu Rusia.
Ucraina a lansat o ofensivă fără precedent pe teritoriul rus, în regiunea de frontieră Kursk, în august 2024, luând Moscova prin surprindere și capturând aproximativ 1.300 de kilometri pătrați în primele luni.
Operațiunea a fost concepută pentru a distrage trupele ruse de pe frontul din estul Ucrainei și pentru a zădărnici presupusele planuri ale Rusiei de a invada regiunea Sumî, situată în nord-estul Ucrainei, la granița cu Kursk.
Întărită de 12.000 de soldați nord-coreeni, armata rusiei a contraatacat în primăvara acestui an, recucerind cea mai mare parte a teritoriului pierdut și înaintând în zonele de graniță ale regiunii Sumî.
Potrivit comandantului-șef al Ucrainei, Oleksandr Sîrski, Rusia a pierdut aproximativ 80.000 de soldați uciși sau răniți în timpul operațiunii de la Kursk, până în iulie 2025. Regiunea Kursk continuă, de asemenea, să fie folosită de Moscova pentru lansarea de atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene.
Ministerul rus de Externe a precizat că fondurile oferite de Serbia au fost transferate pe 8 octombrie către Fondul pentru Dezvoltarea Regiunii Kursk. Belgradul nu a comentat încă informația.
Între timp, controversele privind rolul Serbiei în războiul ruso-ucrainean persistă. În luna mai, serviciile de informații ruse au acuzat Serbia că ar fi furnizat arme Ucrainei, o afirmație negată de autoritățile de la Belgrad. O investigație realizată în 2024 de Financial Times a arătat că muniție sârbă a ajuns în Ucraina prin intermediari terți, chiar pe ambele părți ale conflictului.
Deși Belgradul a menținut asistența umanitară pentru Kiev și și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini reconstrucția postbelică, Serbia a refuzat să impună sancțiuni Moscovei, în ciuda faptului că este candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană din 2012.
Editor : M.I.
