Asociaţia Comitetul Internaţional Mathausen din Austria a cerut oraşului natal al lui Adolf Hitler, Braunau, să redenumească două străzi care poartă numele unor nazişti şi să-i retragă cetăţenia de onoare unui compozitor asociat cu dictatorul, relatează joi AFP.
„E greu de crezut că în oraşul natal al lui Hitler unul dintre apropiaţii acestuia este şi azi cetăţean de onoare!”, a transmis într-un comunicat Willi Mernyi, preşedintele organizaţiei.
Este vorba de compozitorul Josef Reiter (1862-1939), un „naţional-socialist fervent strâns legat de Führer”.
Asociaţia şi-a exprimat totodată indignarea că Reiter continuă să fie comemorat şi printr-o denumire de stradă, la fel ca un alt „agitator fanatic nazist plin de ură faţă de evrei”, Franz Resl.
Este o „insultă faţă de victime căreia trebuie să i se pună capăt imediat”, adaugă asociaţia.
Comitetul Mathausen a fost o reţea a rezistenţei care a luat naştere chiar în lagărul omonim, în 1944. Supravieţuitorii continuă să menţină contactul, organizând ceremonii memoriale.
Contactată de AFP, municipalitatea din Braunau, un orăşel din nord, la graniţa cu Germania, nu a răspuns imediat.
În 2016, guvernul austriac a cumpărat casa natală a lui Hitler, iar în octombrie a început lucrări pentru transformarea ei, până în 2026, în sediu al poliţiei, cu scopul de a evita apariţia unui loc de pelerinaj neonazist.
Austria se confruntă în mod regulat cu critici privind activităţile sale comemorative. Mai devreme în acest an un grup de autori a cerut rescrierea a cinci din nouă imnuri regionale ai căror autori sau compozitori au fost nazişti, fără a obţine însă câştig de cauză.
„Imnul nostru rămâne imnul nostru şi nu vom permite nimănui să-l schimbe”, a reacţionat atunci preşedinta conservatoare a regiunii Austria Inferioară, Johanna Mikl-Leitner.
Autorul respectiv, membru al partidului nazist, s-a pronunţat între altele în favoarea anexării Austriei de către Al III-lea Reich.
În 2022, oraşul Linz a hotărât redenumirea mai multor străzi cu nume problematice, între care cel al lui Ferdinand Porsche, fondatorul companiei constructoare de automobile, din cauza trecutului său nazist.
Ţara alpină s-a prezentat mult timp ca victimă a nazismului, negând complicitatea a numeroşi austrieci. Austria a început să analizeze responsabilitatea sa în Holocaust abia la sfârşitul anilor 1980. În total, 65.000 de evrei austrieci au fost asasinaţi şi 130.000 constrânşi la exil.
Partidul de extremă dreapta FPO, fondat de foşti nazişti, a participat la trei guverne după război, iar în prezent conduce net în intenţiile de vot în perspectiva alegerilor legislative din 2024, aminteşte AFP, citată de Agerpres.
Editor : Liviu Cojan
