Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei, îngheţate de Bruxelles pe motivul nerespectării statului de drept, nu vor fi probabil validate anul acesta de Comisia Europeană, a declarat marţi vice-preşedintele acesteia, Valdis Dombrovskis, potrivit AFP.
Discuţii între Comisia Europeană şi cele două ţări pentru a debloca situaţia au loc din vară, Bruxellesul încercând să obţină angajamente din partea lor pentru reforme în special pentru independenţa justiţiei, în cazul Poloniei, sau pentru reglementarea conflictelor de interese şi a pieţelor publice, în cazul Ungariei.
„Activitatea este în desfăşurare. Este improbabil să reuşim să o finalizăm anul acesta”, a spus comisarul Dombrovskis la o conferinţă de presă. „De îndată ce vom vedea progrese substanţiale, vom putea avansa din punctul de vedere al Comisiei”, a completat el.
Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă ''valorile europene'' prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau reformele în justiţie, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.
Disputele celor două ţări cu Bruxellesul au cunoscut o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, iar Tribunalul Constituţional polonez a hotărât că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, Polonia contestând astfel întâietatea dreptului UE asupra celui naţional.
În timp ce Bruxellesul consideră că reformele judiciare poloneze sunt de fapt o tentativă de control politic asupra justiţiei, guvernul de la Varşovia susţine că Polonia are nevoie de aceste reforme pentru a elimina corupţia din sistemul judiciar. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în octombrie că Polonia trebuie să desfiinţeze noua Cameră disciplinară pentru judecători din cadrul Curţii Supreme înainte ca Bruxellesul să-i aprobe PNRR-ul.
Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a dispus Poloniei în luna iulie să suspende imediat activităţile acestei camere, verdict neaplicat de Varşovia
Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a dispus Poloniei în luna iulie să suspende imediat activităţile acestei camere, verdict neaplicat de Varşovia, astfel că CJUE a emis în octombrie o nouă hotărâre prin care impune Poloniei o amendă de un milion de euro pe zi, despre care Varşovia a transmis că nu are nicio intenţie să o plătească, o altă amendă, de 500.000 de euro pe zi, fiind decisă anterior de CJUE împotriva Poloniei pentru refuzul de a închide mina de lignit de la Turow.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a acuzat un „şantaj” din partea instituţiilor europene, considerând că „îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate”.
Omologul său ungar, Viktor Orban, a acuzat la rândul său că „se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”. „Întâietatea dreptului european trebuie aplicată numai acolo unde UE are competenţă, şi cadrul pentru aceasta este înscris în tratatele fondatoare ale UE”, consideră Viktor Orban, mai notează sursa citată de Agerpres.
Comisarul european pentru justiţie a calificat drept „inacceptabilă” contestarea de către Ungaria la Curtea Constituţională de la Budapesta a unei decizii emise de Curtea de Justiţie a UE
În timpul unei vizite efectuate luna trecută la Budapesta, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a calificat drept „inacceptabilă” contestarea de către Ungaria la Curtea Constituţională de la Budapesta a unei decizii emise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) pe motivul că ea încalcă suveranitatea naţională.
Acea decizie a CJUE, emisă în decembrie 2020, condamnă Ungaria pentru încălcarea dreptului de azil pentru migranţi, instanţa UE considerând contrară dreptului european crearea unor „zone de tranzit” pentru migranţi la graniţa cu Serbia. CJUE a considerat de asemenea că Ungaria nu a luat măsurile necesare pentru asigurarea unui acces efectiv la dreptul de azil.
Guvernul condus de Viktor Orban nu a acceptat această decizie a CJUE şi a contestat-o la Curtea Constituţională a Ungariei, care în prezent o examinează.
Editor : Liviu Cojan
