SUA și Germania, reacții diferite în privința furnizării de armament puterii de la Kiev

„Peștera lui Aladin”. Ucrainenii susțin că au distrus un depozit rusesc plin cu echipamente și drone: imagini cu operațiunea

Ce mesaj i-a transmis Zelenski lui Trump la patru ani de la începutul războiului din Ucraina

Expert american în securitate: România este a treia cea mai importantă țară din NATO

Cum se decide războiul: victorii pe front sau negocieri în culise? Fereastra de timp a rușilor care ar putea tranșa soarta conflictului

O deputată POT cere anularea concertelor Trooper la Palatul Copiilor: „Scheletele de pe afiș sunt inacceptabile”. Reacția formației

Traian Băsescu spune care este singurul lucru pe care îl poate face Nicușor Dan în legătura cu actuala criză din coaliție

Grindeanu spune că va aplica decizia CEDO pentru recunoașterea căsătoriilor gay, dacă ajunge premier. „Nu știu de ce nu e în vigoare”

După 12 ani, un biciclist rănit grav din cauza gropilor din Capitală va primi 100.000 euro despăgubiri. Primăria, obligată să plătească

Permis suspendat pentru neplata amenzilor. Cseke Attila: „Va aduce o colectare mult mai bună”. Ce trebuie să știe șoferii

Regiunea Lugansk, estul Ucrainei. În ciuda promisiunilor făcute de ambele părţi, că armamentul greu va fi retras de pe front, bombardamentele s-au reluat în ultimele zile pe aproape toată linia de front. Luptele au loc tot mai aproape de locuinţele oamenilor, care se tem că în orice moment ar putea veni sfârşitul.

„Acesta a fost cel de-al doilea obuz. Primul a lovit acolo, iar aici, acoperişul şi ferestrele, precum şi garajul, au fost făcute pulbere”, spune un localnic.

Cei care mai au o brumă de resurse financiare fac toate eforturile şi-şi părăsesc locuinţele în care au trăit o viaţă. Disperaţi, alţii sunt nevoiţi să rămână în urmă, prinşi între focuri: „Cum să mai trăiesc în aceste condiţii ?! Unde să trăiesc?”

În acest context, preşedintele Petro Poroşenko a făcut apel la Guvern pentru a restricţiona plecarea în străinătate a persoanelor care pot fi înrolate. Printre cei vizaţi - şi cetăţenii de origine română. La rândul lor, rebelii anunţă şi ei mobilizări masive şi speră să adune o armată de 100.000 de oameni.

„Intenţionăm să formăm cel puţin cinci brigăzi suplimentare. Trei brigăzi motorizate, o brigadă de artilerie şi una de tancuri. Aceasta este rezerva care ne va garanta abilitatea de a rezista atacurilor”, a anunțat Alexander Zaharcenko, liderul separatiştilor din Doneţk.

În acest timp, presa americană scrie că Statele Unite ar putea trimite armament, inclusiv drone de recunoaştere şi rachete antitanc, armatei ucrainene. Propunerea este susţinută de comandantul-şef al NATO, generalul Philip Breedlove şi de secretarul de stat John Kerry. Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată.

„Aş vrea să menţionez că retorica preşedintelui Barack Obama arată intenţia Washingtonului de a continua să facă tot posibilul pentru a susţine necondiţionat autorităţile ucrainene, care se pare că au ales soluţia militară la conflict”, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

De partea ei, Germania are un punct de vedere diferit de cel american.

„Germania nu va sprijini Ucraina cu arme. Sunt ferm convinsă că acest conflict nu poate fi rezolvat pe cale militară”, a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Luptele s-au intensificat în estul Ucrainei în ultimele săptămâni, perioadă în care ambele tabere au trimis tot mai mulţi militari pe front. Potrivit ONU, în confruntările din ultimul an şi-au pierdut viaţa peste 5.000 de oameni, iar 600.000 au fugit din calea luptelor. 

Citiți și: Duma de Stat din Rusia ar putea să ceară Germaniei reparaţii de război