Comisia Europeană elaborează un plan pentru a acorda țărilor candidate la UE beneficii economice înainte de aderarea lor la bloc. Inițiativa vine în contextul în care guvernele caută modalități de a accelera procesul de extindere a blocului comunitar fără a reduce standardele de aderare, relatează Politico.
Propunerile fac parte din eforturile Comisiei de a promova „integrarea treptată”, recompensând țările candidate cu un acces sporit la UE pe măsură ce acestea realizează reforme, în timp ce cererile lor de aderare sunt încă în curs de procesare, au declarat sub protecția anonimatului doi funcționari.
Beneficiile aflate în discuție includ accesul la anumite programe de finanțare ale UE, acorduri comerciale preferențiale și acces parțial la piața unică înainte de aderare, pachetul exact urmând să fie adaptat în funcție de progresele înregistrate de fiecare țară candidată.
Scopul este de a menține țările candidate pe drumul cel bun, oferindu-le stimulente pentru a promova reforme dificile din punct de vedere politic, chiar dacă aderarea deplină rămâne încă la ani distanță.
Spre deosebire de ideile anterioare privind „extinderea inversă”, care ar fi acordat țărilor drepturi politice înainte de finalizarea procesului de aderare - plan respins de capitalele UE - integrarea treptată ar oferi beneficii economice similare celor ale statutului de membru, fără a admite țările în UE înainte ca acestea să fie considerate pregătite.
Propunerea beneficiază deja de un impuls politic mai puternic decât planurile anterioare. Franța și Germania au susținut anterior idei similare de „aderare simplificată” pentru țările care se confruntă cu termene lungi de aderare, iar oficialii sunt optimiști că această abordare se va dovedi mai acceptabilă pentru capitalele statelor membre decât schemele anterioare.
„Trebuie să existe o integrare economică paralelă, dar necesară”, a declarat Petras Auatrevicius, europarlamentarul lituanian care a elaborat strategia de extindere a Parlamentului European.
„Principiul «mai mult pentru mai mult» este bine testat și ar trebui adoptat pentru a sprijini acei candidați care înregistrează progrese mai bune decât alții”, adaugă acesta.
Bruxelles-ul încearcă să accelereze procesul de aderare la UE
Comisia va solicita sprijinul capitalelor UE pentru această inițiativă, oficialii sperând că liderii vor aproba elaborarea unui cadru mai amplu în cadrul unui Consiliu European care va avea loc fie în octombrie, fie în decembrie.
Conform planurilor, accesul la beneficii ar fi acordat de la caz la caz, în funcție de gradul de aliniere al fiecărei țări la normele UE și de numărul de reforme pe care le-a pus în aplicare, a declarat un oficial. Acest lucru ar reprezenta o schimbare semnificativă față de sistemul actual, în cadrul căruia majoritatea beneficiilor sunt rezervate statelor membre cu drepturi depline.
Propunerile vin într-un moment în care guvernele sunt, în mare măsură, de acord că procesul de extindere trebuie să avanseze mai repede, în special în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar rămân reticente în privința admiterii unor țări înainte ca acestea să fie pe deplin pregătite.
Prin urmare, Bruxelles-ul încearcă să accelereze procesul, introducând în același timp garanții mai solide pentru a liniști capitalele sceptice.
Abordarea este concepută, de asemenea, pentru a menține țările candidate, precum Ucraina - a cărei aderare va dura probabil ani de zile, în ciuda sprijinului politic puternic - pe deplin implicate în proces, fără a promite o aderare rapidă.
Țările ar trebui să-și „câștige” accesul la beneficii pe măsură ce pun în aplicare reformele, a declarat un oficial, contribuind astfel la liniștirea guvernelor îngrijorate de extinderea avantajelor de aderare către țările care nu sunt încă membre.
În urma unei întâlniri cu oficialii moldoveni de luni, Comisia a declarat că va urmări atât aderarea țării, cât și „aprofundarea integrării treptate a Moldovei în Uniunea Europeană”.
Moldovei i s-a oferit deja acces la Zona unică de plăți în euro, la acordurile UE privind roamingul mobil și la programele de sprijin cultural.
În rest, s-a simțit o lipsă de impuls în ceea ce privește reforma mai amplă a procesului de extindere. Deși liderii UE au convenit, în cadrul unui summit desfășurat în Muntenegru la începutul acestei luni, că procesul de aderare trebuie accelerat, discuțiile privind modalitățile de realizare a acestui obiectiv și-au pierdut din avânt de atunci.
9 țări candidate
În prezent, UE are nouă țări candidate oficiale. Muntenegru este considerată de mulți favorita țară la aderare, în timp ce Ucraina și Moldova au deschis negocierile. Celelalte țări, printre care Serbia, Turcia și Georgia, s-au confruntat cu blocarea cererilor lor de aderare.
Deși integrarea treptată are scopul de a spori atractivitatea aderării, atât Ucraina, cât și Muntenegru s-au opus conceptului de „aderare parțială” propus de Franța și Germania, susținând că acesta nu ar trebui să devină un substitut pentru aderarea deplină.
Având în vedere că propunerile anterioare ale Comisiei privind „extinderea inversă” nu au reușit să obțină sprijinul țărilor membre ale UE, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat că acum revine guvernelor sarcina de a decide cum să ducă mai departe această dezbatere.
Cancelarul german Friedrich Merz se numără printre liderii care promovează abordări alternative și intenționa să ridice această chestiune în cadrul summitului Consiliului European de săptămâna trecută. Însă ordinea de zi a depășit timpul alocat, nepermițând o discuție de fond, potrivit unor trei oficiali. Se așteaptă ca liderii să revină asupra acestei chestiuni la reuniunea din octombrie.
Un diplomat implicat în discuții a declarat că oficialii încearcă să recupereze un „deceniu pierdut” al reformei extinderii, depășind în același timp rezistența guvernelor hotărâte să se asigure că țările candidate finalizează reforme semnificative înainte de aderare.
Kos a declarat pentru Politico la începutul acestei luni despre Comisia Europeană că elaborează, de asemenea, noi măsuri de protecție care ar avea un „impact puternic” în cazul în care viitoarele țări membre ar înregistra un regres în ceea ce privește democrația sau statul de drept după aderare - o altă încercare de a asigura guvernele că Uniunea poate accelera extinderea fără a-și slăbi standardele.
Editor : C.L.B.
