Slovenia ar putea deveni în curând „veriga slabă” a NATO. În această mică țară post-iugoslavă, va avea loc un referendum privind creșterea cheltuielilor pentru apărare la nivelul stabilit la summitul NATO de la Haga. Este foarte probabil să urmeze un alt referendum – unul privind ieșirea din Alianță, comentează European Pravda.
Până acum statele-problemă ale UE erau până acum Ungaria și Slovacia, acolo unde premierii Orban și Fico au avut deseori poziții recalcitrante. La orizont apare însă, de nicăieri, Slovenia
Slovenia este o țară care nu se simte (și nu se simțea) amenințată nici de Rusia, dar nici de Serbia, fosta sa „metropolă”.
Ca urmare, Slovenia a aderat la NATO abia în 2004, chiar înainte de a adera la UE. Mai important, nu a fost niciodată „cea mai performantă” în îndeplinirea obiectivului de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.
În mod firesc, planurile declarate ale NATO de a crește cheltuielile pentru apărare au reprezentat o provocare pentru Slovenia. Mai ales acum, când este guvernată de o coaliție de centru-stânga în care două partide, Social-Democrații și Levica (Stânga), sunt extrem de critice față de creșterea cheltuielilor militare. Mai mult, Levica se opune în totalitate aderării la NATO și a insistat mult timp, în timpul negocierilor de coaliție, asupra organizării unui referendum național obligatoriu pe această temă.
Cu toate acestea, prim-ministrul sloven Robert Golob a negociat un plan gradual de creștere a cheltuielilor pentru apărare cu 0,2 puncte procentuale pe an, până la atingerea a 3% din PIB până în 2030.
Cel mai important, el a reușit să obțină aprobarea acestui plan de către guvern, depășind rezistența aliaților săi din coaliție.
Dar apoi s-a întâmplat ceva neașteptat.
Citește și
BCE dă o palmă UE: are din ce în ce mai multe relații economice cu autocrații sau dictaturi. Și asta nu e singura veste proastă
La 4 iulie, parlamentul sloven a adoptat o rezoluție, prezentată de deputații Levica, privind organizarea unui referendum consultativ național privind creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Întrebarea referendumului este formulată într-un mod care garantează aproape sigur un vot negativ:
„Susțineți creșterea cheltuielilor Sloveniei pentru apărare, astfel încât până în 2030 acestea să atingă 3% din PIB anual, ceea ce în prezent reprezintă aproximativ 2,1 miliarde de euro?”
Prim-ministrul a răspuns spunând că partidul său va iniția în curând un referendum separat – de data aceasta privind aderarea Sloveniei la NATO.
Robert Golob a explicat că există doar două opțiuni:
„Fie rămânem în NATO și ne plătim cotizațiile de membru, fie părăsim Alianța”. „Orice altceva este o înșelăciune populistă a cetățenilor sloveni”, a spus el.
Care este strategia prim-ministrului Golob?
Să formuleze întrebarea în așa fel încât alegătorii să fie nevoiți să aleagă între creșterea cheltuielilor și părăsirea NATO.
Deși sondajul de anul trecut a arătat că majoritatea slovenilor susțin aderarea la NATO, situația s-ar putea schimba drastic dacă costurile cheltuielilor obligatorii pentru apărare ar crește. Pentru Slovenia, aceasta ar însemna alocarea a aproximativ 20% din bugetul național pentru apărare.
Există însă o soluție – negocierea cu opoziția pentru retragerea deciziei privind primul referendum. Acest lucru ar împiedica, la rândul său, propunerea celui de-al doilea referendum.
Potrivit mass-media slovene, aceasta este soluția discutată în prezent de politicieni. Și această cale este în mod clar cea mai bună atât pentru Slovenia, cât și pentru NATO.
Pentru că, dacă nu se ajunge la un acord, referendumurile din Slovenia ar putea deveni un adevărat cadou pentru adversarii NATO, în primul rând pentru Rusia, care va încerca să exploateze situația pentru a adânci diviziunile din cadrul Alianței, mai comentează European Pravda.
Citește și
Mesajul lui Viktor Orban indică posibile operațiuni hibride maghiare în România, crede Institutul Robert Lansing. Scenarii posibile
Editor : Sebastian Eduard
