Ungaria analizează o extindere a cooperării cu România în sectorul gazelor naturale, în ideea de a-şi diversifica sursele de aprovizionare cu energie, a declarat luni ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto. Companiile energetice din cele două ţări negociază deja un acord, a mai precizat șeful diplomației de la Budapesta. „Nu ne deranjează deloc să înlocuim dependența Ungariei față de Rusia cu o dependență față de România”, i-a transmis Sebastian Burduja omologului său ungar, în discuția despre proiectul Neptun Deep.
ACTUALIZARE 16.44 „Astăzi, la reuniunea ministerială de la Budapesta, împreună cu omologii din Ungaria, Azerbaidjan, Georgia și Bulgaria am discutat despre Coridorul Verde, cel mai mare proiect energetic verde din Uniunea Europeană. Acesta va conecta energia din surse regenerabile produsă în cele cinci țări, iar România joacă un rol central. Coridorul Verde va include cel mai lung cablu submarin în curent continuu din lume, de peste 1.100 km. Prin participarea la acest proiect, România își consolidează perspectivele de hub energetic pe harta Europei pentru o energie mai sigură, mai ieftină și mai curată — în această ordine de priorități. Proiectul este evaluat la peste 10 miliarde euro și a fost lansat la București în 2022, în prezența președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen”, a scris Sebastian Burduja, luni pe Facebook.
El a mai spus că tot luni a semnat împreună cu Szijjártó Péter, ministrul afacerilor externe și comerțului de la Budapesta, Acordul între Guvernul României și Guvernul Ungariei privind măsuri de solidaritate pentru asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale.
„Într-un moment foarte complicat pentru Europa, dar mai ales pentru regiunea în care ne aflăm, consolidăm cooperarea în domeniul energiei cu țările vecine. Singura soluție este să strângem rândurile, pentru a fi mai bine pentru toți. România și Ungaria își asumă responsabilitatea de a reacționa rapid în situații de criză, pentru a proteja consumatorii din cele două țări, fără a afecta piața internă. Am prezentat și stadiul proiectului Neptun Deep și am reiterat că România joacă un rol activ pentru reducerea dependenței europene față de gazul rusesc”, a adăugat ministrul român al Energiel.
EL i-a spus și ministrului maghiar că „nu ne deranjează deloc să înlocuim dependența Ungariei față de Rusia cu o dependență față de România”.
„Suntem un partener corect, cu valori europene. Mai mult, strict din ceea ce nu vom avea nevoie pentru consumul intern, vom putea exporta la un preț bun, în interesul românilor — pentru dezvoltare, locuri de muncă și creștere economică. În continuare, rămâne de maximă urgență ca statele central-europene să își dezvolte interconectările către granița de est a UE, ca Europa să continue să își diversifice sursele de energie și să își mărească producția. Sunt pași mari pe care continuăm să îi facem și nu ne vom opri, indiferent de manipulări și de încercările de destabilizare ale celor care nu vor nici o Românie, nici o Europă pe picioarele lor, fără dependențe energetice toxice”, a conchis Burduja.
Știrea inițială
Peter Szijjarto a spus că Ungaria doreşte să coopereze cu România în domeniul energiei deoarece România ar urma să devină un exportator net de gaze în perioada următoare, graţie faptului că un nou zăcământ offshore ar urma să înceapă în curând producţia.
În următoarele săptămâni, platforma de foraj Mighty Barents va călători 160 de kilometri pe mare şi va începe lucrările de forare la cele zece sonde de exploatare care alcătuiesc Neptun Deep, unul dintre cele mai importante depozite de gaze din UE.
„Acest nou zăcământ de gaze va fi singura nouă sursă de gaze din regiune care poate contribui la diversificarea energetică”, a declarat Peter Szijjarto, după ce a semnat un acord de solidaritate energetică cu ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
„Companiile noastre au demarat deja negocierile comerciale necesare şi sperăm că vor ajunge la un acord care să fie un progres pentru ambele ţări”, a adăugat oficialul ungar, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Ungaria, dependentă de gazul rusesc
Peter Szijjarto a mai spus că, anul trecut, interconectorul de gaze dintre România şi Ungaria a fost utilizat pentru a transporta o cantitate totală de gaze de 1,8 miliarde metri cubi. Capacitatea totală a interconectorului este de 2,6 miliarde metri cubi pe an.
Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei vin din Rusia, dar cresc presiunile asupra autorităţilor de la Budapesta, precum şi asupra unora dintre ţările vecine, pentru a-şi diversifica mai rapid sursele de aprovizionare şi a-şi reduce dependenţa de Rusia.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat în luna decembrie că în 2024 Ungaria a importat aproximativ 7,5 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti via conducta Turkstream şi cantităţi suplimentare via România. De asemenea, producţia internă de gaze a Ungariei se ridică la 1 - 1,5 miliarde metri cubi pe an.
OMV Petrom, care este deţinută majoritar de OMV, România având un pachet de 20,7% din acţiuni, a anunţat pentru prima dată în anul 2012 că a descoperit 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră. OMV Petrom şi producătorul de stat Romgaz, care deţin proiectul Neptun Deep în proporţii egale, au luat decizia de investiţie în proiectul Neptun Deep în 2023.
Producţia de la Neptun Deep va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual timp de aproximativ 10 ani, aproape dublând producţia de gaze a României.
Editor : A.P. | B.P.
