Securitatea Europei se află „într-un punct de cotitură”, a declarat Ursula von der Leyen luni, 17 februarie. Președinta Comisiei Europene a făcut apel la europeni să „treacă la acțiune”, în condițiile în care aceștia nu cheltuiesc suficient pentru apărare, în condițiile în care războiul face ravagii la frontierele lor de când Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu aproape trei ani, și în condițiile în care Statele Unite amenință să își reducă sprijinul pentru NATO. Deși cei 27 de state membre ale UE împărtășesc în mare parte acest punct de vedere , ei rămân divizați în ceea ce privește deciziile care trebuie luate, scrie Le Monde.
Totodată, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au postat pe rețelele de socializare o reacție identică după reuniunea de luni seară de la Paris:
”Astăzi, la Paris, am reafirmat că Ucraina merită pacea prin putere. Pace care respectă independența și integritatea sa teritorială, cu garanții de securitate puternice. Europa își asumă pe deplin partea sa de asistență militară pentru Ucraina. În același timp, avem nevoie de o creștere a apărării în Europa”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Tratament bugetar preferențial pentru cheltuielile militare
Președintele Comisiei Europene propune ca statele membre să solicite un tratament bugetar preferențial pentru cheltuielile lor militare, ceea ce le-ar permite derogarea de la criteriile de la Maastricht. În timp ce această idee se bucură de un consens relativ în rândul celor 27 de state membre, alte probleme sunt mai spinoase, cum ar fi utilizarea fondurilor comunitare pentru apărare.
"Cheltuielile noastre pentru apărare au crescut de la puțin peste 200 de miliarde de euro înainte de război la peste 320 de miliarde de euro în 2024. Trebuie încă să creștem considerabil această cifră", a explicat Ursula von der Leyen la 14 februarie, în cadrul Conferinței de securitate de la München. Acest lucru este cu atât mai important cu cât efortul nu este împărtășit de toți, rămâne în mare măsură insuficient în raport cu situația - Comisia estimează investițiile necesare în următorul deceniu la 500 de miliarde de euro - și Europa apărării încă nu a văzut lumina zilei.
În așteptarea prezentării Cărții sale albe privind apărarea la 19 martie, Ursula von der Leyen a sugerat deja o primă abordare. La 14 februarie, ea a declarat că statele membre ar putea solicita un tratament bugetar preferențial pentru cheltuielile lor de apărare, ceea ce le-ar permite să slăbească strânsoarea criteriilor de la Maastricht. Cu alte cuvinte, pentru a-și compensa cheltuielile de apărare, statele membre nu ar fi obligate să crească impozitele sau să reducă prestațiile sociale, scrie Le Monde.
Principiul flexibilității bugetare
Recenta reformă a Pactului de stabilitate și de creștere, conform căreia deficitul nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), permite unui guvern să activeze o „clauză națională de salvgardare” în cazul în care „circumstanțe excepționale, independente de voința sa, au un impact major asupra finanțelor sale publice”. Pentru Ursula von der Leyen, nevoile de apărare îndeplinesc criteriile astfel definite.
Utilizarea acestei „clauze naționale de salvgardare” ar putea prezenta interes pentru țările aflate în procedură de deficit excesiv (Franța, Italia, Belgia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Malta), care trebuie să își curețe finanțele publice. Dar nu este singura. Austria, al cărei deficit public a fost depășit din 2024, și-a exprimat deja interesul, la fel ca Finlanda, care tocmai a aderat la NATO, scrie Le Monde.
Principiul acestei flexibilități bugetare este relativ consensual. Rămâne de văzut ce cheltuieli de apărare ar fi eligibile: dincolo de echipamentele militare, se pune problema întreținerii acestora sau chiar a formării și salariilor personalului. Și asta ar putea duce la dezbateri, mai scrie sursa citată.
Problema originii fondurilor
Pentru a stimula investițiile private în apărare, UE-27 prezintă, de asemenea, un front relativ unit, chiar dacă realitatea este mai complexă. Ei menționează în mod regulat necesitatea de a consolida piețele de capital ale Uniunii Europene, chiar dacă negociază fără succes pe această temă de cincisprezece ani. Ei solicită, de asemenea, Băncii Europene de Investiții (BEI) să se implice mai mult în domeniul apărării, deși sunt conștienți că acest lucru nu este simplu. În acest fel, speră ei, BEI va atrage băncile private, care sunt foarte reticente în a investi în acest sector.
Când vine vorba de finanțarea cheltuielilor de apărare la nivelul UE, liniile de demarcație devin mai evidente. Vineri, la München, Ursula von der Leyen a făcut apel la „o abordare europeană pentru definirea investițiilor prioritare”, care ar „permite investiții în proiecte de apărare esențiale de interes european comun”.
Editor : Marina Constantinoiu
