Europarlamentarii urmează să-și dea marți verdictul asupra candidaturii Ursulei von der Leyen, care speră să devină prima femeie la preşedinţia Comisiei Europene. Este un vot cu rezultat incert şi la care aleşii anti-UE ar putea juca un rol decisiv, relatează AFP, citată de Agerpres.
Demisie indiferent de rezultat
Von der Leyen a anunțat luni că, indiferent de rezultatul votului pentru învestirea în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, va demisiona din postul de ministru german al Apărării, relatează site-ul agenţiei Reuters, citat de Mediafax.
„Mâine voi cere încrederea Parlamentului European. Indiferent de rezultat, voi demisiona din funcţia de ministru al Apărării miercuri, pentru a sluji Europa cu toată puterea mea”, a spus ea.
Pentru a-i succeda luxemburghezului Jean-Claude Juncker, von der Leyen, apropiată a cancelarului german Angela Merkel, trebuie să obţină marți o majoritate absolută în Parlamentul European, adică cel puţin 374 de voturi. Întrebarea este dacă va reuşi să adune voturi suficiente din tabăra proeuropenilor, fără a avea nevoie de sprijin din partea euroscepticilor.
„Va fi foarte dificil pentru ea. Este extrem de complicat să avem un echilibru politic previzibil” în acest nou Parlament rezultat din alegeri, a spus Eric Maurice, analist al Fundaţiei Schuman.
Numeroşi eurodeputaţi au fost, de altfel, nemulţumiţi de felul în care ea a fost desemnată: după un summit de trei zile la Bruxelles, plin de răsturnări de situaţie, liderii din UE au ales-o la 2 iulie, ignorând candidaţii prezentaţi de Parlamentul European.
Cine o susține pe Ursula von der Leyen
Partidul Popular European (PPE), formaţiunea de dreapta din care face parte von der Leyen şi care constituie principala forţă din PE, cu 182 de aleşi, a promis că o va vota.
Însă socialiştii din cadrul grupului S&D (154 de aleşi) şi liberal-centriştii din cadrul grupului Înnoim Europa (108 aleşi), de care aparţin macroniştii francezi, nu s-au angajat pentru moment la nimic.
Ironie a istoriei, în tabăra social-democraţilor, exact compatrioţii Ursulei von der Leyen, SPD, partenerii de coaliţie ai creştin-democraţilor conduşi de Merkel, sunt cei mai virulenţi împotriva candidaturii sale.
Iar asta în contextul în care Germania nu a mai avut un reprezentant la şefia Comisiei Europene de 52 de ani. Germania nu a mai deţinut acest post decât o singură dată, la momentul creării Comisiei, cu Walter Hallstein, între 1958 şi 1967.
SPD, care are 16 eurodeputaţi în total, le-a transmis de altfel un document social-democraţilor europeni, explicând de ce consideră candidatura ei ca fiind ilegitimă şi neadecvată.
Pentru moment, nimic nu este jucat, comentează AFP. Socialiştii, dar şi liberal-centriştii vor lua decizia definitivă după discursul Ursulei von der Leyen (60 de ani) şi după răspunsurile sale din PE de marţi, ceea ce deschide calea pentru orice negocieri.
Socialiştii îşi doresc înainte de toate ca Ursula von der Leyen să le promită că va continua, în viitoarea Comisie, politica fără concesii a fostului prim-vicepreşedinte olandez al executivului comunitar, Frans Timmermans, socialist, faţă de ţările care încalcă statul de drept, cum ar fi Ungaria şi Polonia, prin nerespectarea, de exemplu, a independenţei judecătorilor.
Timmermans urmează să rămână prim-vicepreşedinte al Comisiei, aşa cum a promis Ursula von der Leyen.
În ceea ce îi priveşte, liberal-centriştii insistă ca daneza Margrethe Vestager, candidata lor la preşedinţia Comisiei, să aibă exact acelaşi rang ca Timmermans în noul executiv comunitar.
Rolul euroscepticilor
În schimb, Verzii (74 de aleşi) şi stânga radicală (GUE/NGL, 41 de aleşi) au exclus deja orice vot pentru Ursula von der Leyen, în timp ce euroscepticii nu au luat încă o decizie finală.
Dintre ei, conservatorii şi reformiştii (CRE, 62 de aleşi, printre care şi cei ai formaţiunii poloneze de guvernământ PiS) au promis că vor fi „pragmatici” în decizia lor.
Grupul de extremă-dreapta „Identitate şi Democraţie”, care numără 73 de membri, dintre care 28 din partea Ligii din Italia, 22 din partea Adunării Naţionale (RN) din Franţa şi 11 din partea Alternativei pentru Germania (AfD), au spus că un vot în favoarea sa va fi „puţin probabil”.
În acest scrutin cu buletine secrete, se poate întâmpla ca susţinerea unor eurosceptici pentru Ursula von der Leyen să compenseze pentru eventuale voturi împotrivă din partea proeuropenilor, recunoaşte o sursă europeană.
În urmă cu cinci ani, creştin-democratul Jean-Claude Juncker a fost ales, într-un Parlament European care era totuşi mult mai puţin fragmentat decât astăzi, cu 422 de voturi la 250.
Ursula von der Leyen „are mai puţin de 400 de voturi, ceea ce ar fi extrem de slab”, spune Maurice, reamintind că „ideea după alegerile europene era de a avea un preşedinte al Comisiei susţinut de principalele patru partide proeuropene” - popularii, socialiştii, liberalii şi Verzii.
În cazul unui eşec în PE al Ursulei von der Leyen, liderii din UE vor trebui să prezinte un nou candidat. Un scenariu de criză pe care nimeni nu îl vrea într-o Uniune Europeană deja afectată de problema Brexit-ului, încheie France Presse.
