ADN-ul ar putea deveni o țintă pentru hackeri, avertizează un grup internațional de cercetători. Tehnologia de secvențiere genetică, esențială în medicina personalizată și cercetarea oncologică, prezintă vulnerabilități majore de securitate cibernetică. Potrivit unui studiu recent, datele genomice ar putea fi folosite în viitor pentru supraveghere, discriminare sau chiar bioterorism, relatează Reuters și Science Daily.
Tehnologia de secvențiere ADN de nouă generație (NGS) – folosită în oncologie, medicină personalizată, epidemiologie, agricultură și criminalistică – ar putea deveni o țintă pentru atacuri informatice, potrivit unui studiu publicat în IEEE Access și citat de Reuters și Science Daily.
Studiul este coordonat de Dr. Nasreen Anjum de la University of Portsmouth și este prima analiză cuprinzătoare a riscurilor cibernetice asociate întregului proces de secvențiere genetică.
„Munca noastră este un semnal de alarmă. Protejarea datelor genomice nu înseamnă doar criptare – ci anticiparea atacurilor care încă nu există”, a declarat Dr. Anjum.
Este nevoie de o schimbare de paradigmă în modul în care protejăm viitorul medicinei personalizate.
Cercetarea arată că procesul NGS presupune mai multe etape interdependente – de la prelevarea probelor la interpretarea datelor – fiecare implicând tehnologii, software și sisteme conectate care pot deveni vulnerabile. Deoarece multe baze de date genetice sunt publice, există riscul ca acestea să fie accesate și manipulate.
Printre potențialele amenințări identificate se numără:
- coduri malware ascunse în ADN sintetic,
- modificarea datelor genetice prin inteligență artificială,
- reidentificarea indivizilor prin compararea datelor genetice.
„Datele genomice sunt unele dintre cele mai personale forme de date. Dacă sunt compromise, consecințele pot depăși cu mult o simplă breșă de securitate”, a declarat Dr. Mahreen-Ul-Hassan, coautoare a studiului și microbiolog la Shaheed Benazir Bhutto Women University.
Cercetătorii subliniază că, deși tehnologia este crucială pentru progresul științific, domeniul cyber-biosecurității este neglijat și slab înțeles, lăsând un gol periculos în protejarea datelor sensibile.
Fără acțiune coordonată, datele ADN ar putea fi exploatate pentru supraveghere, discriminare sau chiar bioterorism.
„Protecțiile actuale sunt fragmentate, iar colaborarea interdisciplinară este esențială”, a avertizat Dr. Anjum.
Printre soluțiile recomandate se numără: protocoale de secvențiere securizate, stocare criptată a datelor și sisteme automate de detecție a anomaliilor bazate pe AI.
Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători din Marea Britanie, Pakistan și Arabia Saudită și a fost finanțat de British Council și Universitatea din Portsmouth.
Editor : Ș.A.
