Agricultura pe verticală, de la Pământ, la Lună: o soluție pentru rezolvarea crizei alimentare și colonizarea planetelor, în viitor

Distrugerea accelerată a solului și agravarea crizei alimentare la nivel global forțează omenirea să se reorienteze către noi alternative în agricultură. Una dintre ele câștigă tot mai mult „teren”: este vorba despre așa-numita agricultură „pe verticală”. Astfel, în loc de cultivarea clasică pe terenuri arabile, în acest caz vorbim despre recolte cultivate pe loturi stratificate, dispuse pe verticală, într-un mediu și spațiu complet controlate și care pot fi utilizate oriunde, chiar și în interiorul zonelor urbane.

Concept asociat cu agricultura urbană, agricultura pe verticală (vertical farming, în engleză) este în plin avânt, în acest moment. În Europa, de pildă, se estimează că piața pentru acest tip de agricultură va ajunge la peste 2 miliarde de dolari în 2024.

Subiectul a fost abordat în emisiunea „Planeta ești tu!”, de la Digi 24.

Acest nou mod de agricultură se folosește de lumina artificială cu LED-uri, în locul soarelui, și se realizează într-un mediu unde temperatura, umiditatea, solul și nutrienții sunt strict controlate.

Practic, pe un spațiu mai mic pot fi recoltate mai multe culturi: astfel, pot fi obținute recolte care nu pot fi atinse nici măcar în cazul agriculturii intensive.

Iar acest spațiu nici nu trebuie să conțină un „sol” propriu-zis: majoritatea fermelor „verticale” folosesc așa-numitele culturi sau sisteme hidroponice, prin care apa și substanțele nutritive necesare plantelor, prin introducerea rădăcinilor acestora direct într-o soluție cu nutrient sau în substraturi (pietriș, nisip, vată minerală bazaltică, mușchi etc.).

Multele avantajele și mai puținele dezavantaje ale „fermei pe verticală”. Cum încearcă NASA să preia acest model pentru viitoarele misiuni spațiale

Printre avantaje, se mai numără consumul extrem de redus de apă (cu 95% mai puțină apă decât agricultura tradițională , iar producția poate fi și de 400 de ori mai mare față de o fermă convențională. De asemenea, acest tip de agricultură nu necesită folosirea de îngrășăminte și nici de pesticide, cum e în cazul culturilor agricole tradiționale.

Totodată, din moment ce poate fi practicată în mediul urban, transportul este drastic redus, ceea ce duce atât la scăderea costurilor, cât și la protejarea mediului, prin reducerea emisiilor de carbon.

În privința dezavantajelor, se numără costurile mari legate de consumul de energie electrică și faptul că acest tip de agricultură permite, momentan, doar cultivarea de salate și legume ori fructe de mici dimensiuni (roșii, căpșuni etc.), conform BBC:

Agricultura pe verticală este deja testată în laboratoarele NASA și ar putea reprezenta inclusiv soluția pe termen lung a colonizării Lunii sau chiar a planetei Marte, informează CNN.

NASA își propune astfel să readucă oamenii pe Lună în 2024 și se gândește la prima emisiune cu echipaj uman pe planetă după 2030. Pentru astfel de misiuni de durată, oamenii de știință se gândesc deja la crearea unei „ferme pe verticală” în cadrul unui mediu complet controlat (practic, o capsulă spațială în care plantele sunt cultivate conform principiilor agriculturii pe verticală), pentru ca viitorii astronauți să poată cultiva astfel de recolte în spațiu.

Acest articol este susținut de ING.