O serie de misterioase izbucniri de lumină „asemănătoare stelelor”, observate în fotografiile făcute cerului în anii 1950, au fost mult timp asociate cu OZN-urile. Acum, oamenii de știință au aflat despre ce este vorba - și nu există nicio legătură cu spațiul cosmic, relatează The Independent.
Aceste sclipiri, care durează mai puțin de 50 de minute, apar într-o fotografie, dar dispar înainte ca următoarea să fie realizată în aceeași regiune a cerului.
Explicațiile propuse pentru această anomalie au variat de la asteroizi la fenomene anormale neidentificate sau UAP, care este noul nume oficial pentru OZN-uri.
Dar acum, oamenii de știință au descoperit o legătură solidă între aceste sclipiri și testele cu arme nucleare desfășurate la suprafață.
Într-un nou studiu, publicat în revista Scientific Reports, cercetătorii au analizat fotografii istorice realizate în timpul Palomar Observatory Sky Survey (POSS-I) între 1949 și 1957, înainte de lansarea primului satelit din lume, Sputnik.
Fotografiile realizate în timpul acestui studiu al cerului arată mai multe pete luminoase misterioase care fie au dispărut complet, fie au pâlpâit pentru scurt timp pe cer.
În cadrul studiului, cercetătorii au compilat un set de date care acoperă 2.718 de zile și au comparat datele unor astfel de observări tranzitorii cu cele ale testelor nucleare de la suprafață și ale rapoartelor despre OZN-uri.
Oamenii de știință au descoperit că aceste sclipiri, sau fenomene tranzitorii, erau cu 45% mai susceptibile de a fi observate la date în decurs de o zi după un test cu arme nucleare, comparativ cu datele din afara unei ferestre de testare nucleară.
„Rezultatele au relevat asocieri semnificative între testele nucleare și fenomenele tranzitorii observate”, au scris cercetătorii.
„Din 1951 până la lansarea Sputnik în 1957, cel puțin 124 de teste nucleare la suprafață au fost efectuate de SUA, Uniunea Sovietică și Marea Britanie”, spun cercetătorii. Numărul acestor sclipiri tranzitorii surprinse de cameră a crescut și atunci când oamenii au raportat în mod independent observarea unor OZN-uri.
„Constatările noastre oferă un sprijin empiric suplimentar pentru validitatea fenomenului UAP și potențiala sa legătură cu activitatea armelor nucleare, contribuind cu date dincolo de relatările martorilor oculari”, au scris ei.
Deși cel mai recent studiu nu dezvăluie cauza exactă a obiectelor spațiale tranzitorii sau natura OZN-urilor, descoperirile le leagă de testele nucleare și ajută la excluderea unor teorii.
De exemplu, asocierea cu testele nucleare implică faptul că flashurile tranzitorii nu sunt niște simple defecte ale plăcii fotografice.
Deoarece luminile tranzitorii sunt observate la aproximativ o zi după testele nucleare, este posibil să nu fie resturi de bombe, care străbat cerul foarte curând după detonare.
Constatările, însă, sugerează asocieri „dincolo de întâmplare” între apariția unor astfel de izbucniri de lumină tranzitorii pe cer și atât testele nucleare, cât și rapoartele UAP, spun oamenii de știință.
Unele fenomene atmosferice încă nedocumentate, declanșate de detonări nucleare, ar putea servi drept stimul pentru unele relatări despre OZN-uri, au concluzionat ei.
Editor : M.B.
