Cercetătorii australieni susțin că descoperirea unui craniu vechi de două milioane de ani, în Africa de Sud, ar putea furniza mai multe explicații cu privire la evoluția umană.
Craniul dezgropat ar aparține speciei Paranthropus robustus, "verisorul" Homo erectus, adică strămoșii direcți ai oamenilor moderni, scrie BBC.
Craniul a fost dezgropat de cercetători și studiat de oamenii de știință, care au descris descoperirea ca fiind una "incitantă" și extrem de rară.
"Cea mai mare parte a descoperirilor fosile au doar câte un dinte pe ici și colo, astfel încât să ai așa ceva în mâini este foarte rar. Suntem foarte norocoși să putem analiza așa ceva", a declarat dr. Angeline Leece, unul dintre cercetători, pentru BBC.
Cercetătorii de la Universitatea La Trobe din Melbourne au găsit fragmente ale craniului în 2018 la situl arheologic Drimolen, la nord de Johannesburg. Fosila a fost descoperită la doar câțiva metri distanță de un loc în care a fost descoperit în 2015 un craniu Homo erectus, care ar fi fost de vârsta similară a unui copil.
Arheologii și-au petrecut ultimii ani analizând fosila, despre care spun că ar putea face lumină în privința evoluției umane. Descoperirile lor au fost publicate marți în revista americană "Nature, Ecology and Evolution".
Co-cercetătorul Jesse Martin a declarat pentru BBC că manevrarea pieselor fosile a fost ca și cum ar fi lucrat cu un „carton umed”, adăugând că a folosit paie de plastic pentru a înlătura ultimele urme de murdărie de pe ele.
Cercetătorii au folosit termenul de "specii concurente"
Ei au ajuns la concluzia că cel puțin două specii de hominini, creaturi asemănătoare omului, au trăit în Africa de Sud în același timp, în competiție între ele. Ca atare, descoperirea craniului a reprezentat încă o dovadă în acest sens.
Paranthropus robustus, specia din care face parte ultimul craniu descoperit, vechi de 2 milioane de ani, avea dinți mari și creier mic, fiind diferită de Homo erectus, care avea creier mare și dinți mici. Se crede că dieta primului a implicat consumul în principal de plante dure, cum ar fi tuberculii și scoarța de copac.
„De-a lungul timpului, specia Paranthropus robustus a evoluat, motiv pentru care dinții s-au păstrat aproape intacți. Probabil pentru a rezista forțelor mai mari produse în timpul mușcăturii și mestecării alimentelor dure", a explicat dr. Leece atunci când a examinat craniul.
Oamenii de știință au spus că este posibil ca un mediu mai umed, cauzat de schimbările climatice, să fi redus alimentele disponibile, astfel că specia a ajuns să consume scoarță de copac. În schimb, Homo erectus, cu dinții mai mici, cel mai probabil se hrănea atât cu plante, cât și cu carne.
"Analizele făcute pe fosile sugerează că Paranthropus robustus a fost mult mai frecvent decât Homo erectus pe peisaj", au cochis cercetătorii.
Editor : A.A.
