Micul Nor al lui Magellan, o galaxie pitică din apropierea relativă a Căii Lactee, este destrămată de sora sa mai mare, galaxia Marele Nor al lui Magellan, conform unui studiu publicat recent în revista Astronomy & Astrophysics, transmite duminică Space.com.
Micul Nor al lui Magellan şi Marele Nor al lui Magellan (pe scurt, SMC şi LMC) sunt două galaxii pitice neregulate, aflate pe orbita Căii Lactee. LMC se află la aproximativ 163.000 de ani-lumină distanţă de noi, în timp ce SMC este mai departe, la aproximativ 200.000 de ani-lumină de noi. Ambele sunt supuse perturbărilor din cauza gravitaţiei Căii Lactee, care declanşează explozii de formare a stelelor în interiorul lor şi smulge un flux de gaz din ambele, numit Curentul Magellanic.
Cu toate acestea, noile date obţinute de telescopul VISTA (Visible and Infrared Survey Telescope for Astronomy) de la Observatorul European Austral de pe vârful muntelui Paranal din Chile au arătat că, totuși, Calea Lactee nu este singura galaxie care afectează SMC. Se pare că sora mai mare al micii galaxii, LMC, este, de asemenea, o influenţă perturbatoare.
Ca parte a studiului VISTA privind Norii Magellanici (VMC), telescopul cu deschidere de patru metri a petrecut ultimii 11 ani cartografiind cu atenţie mişcările a milioane de stele individuale din Norii Magellanici. Viziunea în infraroşu apropiat a VISTA vede prin praful din Norii Magellanici, oferindu-i o perspectivă mai clară asupra stelelor.
„Când am văzut rezultatele pentru prima dată, am fost uimit de calitatea mişcărilor stelare măsurate”, a declarat Florian Niederhofer de la Institutul Leibniz pentru Astrofizică din Potsdam (AIP) din Germania într-un comunicat. „Combinând observaţiile care au fost făcute pe o perioadă de timp de peste un deceniu, am reuşit să cartografiem cinematica internă a Micului Nor Magellanic cu un nivel de detaliu remarcabil pentru observaţiile de la sol.”
Echipa lui Niederhofer a publicat rezultatele privind LMC în 2022, dezvăluind modul în care stelele s-au mişcat prin bara descentrată a galaxiei pitice, similară cu o bară galactică întâlnită adesea în centrul galaxiilor spirale mari, inclusiv Calea Lactee. Nu au existat surprize majore acolo, dar rezultatele măsurătorilor privind SMC au luat pe toată lumea prin surprindere.
Măsurătorile anterioare au sugerat că mişcarea stelelor din SMC era un indiciu al rotaţiei galaxiei pitice, dar, conform acestor noi rezultate, aceasta a fost o interpretare greşită. În schimb, stelele se mişcă în masă spre exterior din miezul SMC, în direcţii aliniate în general de-a lungul unei axe care indică (aşa cum se vede de pe Pământ) sud-est spre nord-vest. Dacă această linie este extinsă, ea indică până la LMC. Exact asta ne-am aştepta dacă forţele mareice gravitaţionale din LMC ar trage de partea SMC cea mai apropiată de acesta, deformând SMC-ul.
Viteza medie a acestor stele este de 17 kilometri pe secundă, iar pe parcursul a câteva sute de milioane de ani, aceste stele ar putea călători câteva mii de ani-lumină. Aceasta oferă o indicaţie a cât de mult a fost distorsionat Micul Nor al lui Magellan, probabil de-a lungul a miliarde de ani. În trecut, structura sa trebuie să fi fost mai compactă şi mai definită, spre deosebire de forma sa neregulată de astăzi.
„Rezultatele dezvăluie o expansiune mareică la scară largă în întregul SMC şi contestă presupunerile de lungă durată conform cărora SMC se comportă ca un disc rotativ”, a declarat Sreepriya Vijayasree de la AIP, autorul principal al lucrării de cercetare care descrie descoperirile. „Studiul arată că mişcările interne ale stelelor din Micul Nor al lui Magellan sunt dominate nu de rotaţia ordonată, ci de tulburările gravitaţionale cauzate de întâlnirile repetate cu Marele Nor al lui Magellan de-a lungul a miliarde de ani”.
Mişcările stelelor sunt ca o maşină a timpului, o moştenire a evenimentelor trecute care s-au imprimat asupra modului în care stelele călătoresc prin spaţiu. Un alt exemplu în acest sens este faptul că VISTA a detectat, de asemenea, că stelele gigantice roşii mai vechi din SMC par să aibă propria lor mişcare de masă spre nord. Aceste gigantice roşii sunt stele care s-au născut acum aproximativ două miliarde de ani, iar mişcarea lor este rezultatul unei alte interacţiuni gravitaţionale care datează din acea perioadă. Având în vedere că astronomii cred că Norii Magellanici trec aproape de galaxia noastră pentru prima dată, această interacţiune misterioasă de acum două miliarde de ani s-ar putea să nu fi avut loc nici măcar în apropierea Căii Lactee.
În ceea ce priveşte viitorul, Norii Magellanici încetinesc pe măsură ce interacţionează cu haloul Căii Lactee, iar simulările recente au arătat că Norii Magellanici urmează să se ciocnească cu Calea Lactee peste miliarde de ani.
Editor : Sebastian Eduard
