Tehnologia revoluționară care ar putea crea noi forme de viață: de la virusuri concepute de inteligența artificială la „Darwin 2.0”

Într-o lume în care inteligența artificială a învățat să compună poezii, să cânte melodii și să lege prietenii, realizarea cercetătorilor de la Universitatea Stanford, care au folosit tehnologia AI ca să creeze noi virusuri capabile să distrugă bacterii, părea a fi un nou moment istoric. Inteligența artificială a început să facă ceea ce până acum doar natura și oamenii de știință care lucrează cu instrumente de inginerie genomică puteau face, ceea ce a stârnit dezbateri aprinse despre un subiect ce pare scos din romanele științifico-fantastice.

„Mașinăriile regândesc ce înseamnă să fii om, ce înseamnă să fii viu”, a spus profesorul de chimie Michael Hecht de la Universitatea Princeton. „Acest lucru mă tulbură și mă uimește. Ei concep și inventează noi forme de viață. Darwin 2.0.”

Studiul publicat în luna septembrie a stârnit îngrijorări, critici și analize despre ce înseamnă (și ce nu înseamnă) de fapt rezultatul la care s-a ajuns. Reacțiile oamenilor de știință variază de la „asta schimbă totul” la echivalentul unei ridicări din umeri, potrivit Washington Post.

Vor concepe mașinăriile noi forme de viață, inclusiv unele ce ar putea să ne distrugă și pe noi? Sau este vorba de un nou instrument foarte puternic cu care oamenii pot face ceea ce făceau și până acum, dar mult mai eficient?

Experimentul în sine nu a fost unul periculos, iar ca să creezi forme de viață noi este mult mai dificil decât să inventezi un nou bacteriofag.

Oamenii de știință folosesc deja instrumentele AI ca să găsească noi antidoturi și antibiotice

Cercetătorii au folosit Evo, un model de inteligență artificială generativă antrenat pe genomurile ființelor vii într-un mod similar cu cel în care funcționează marile modele lingvistice (LLM) ce generează limbaj uman.

Oamenii de știință folosesc deja instrumentele AI ca să găsească noi antidoturi și antibiotice, să îmbunătățească vaccinurile și să descompună substanțe chimice dăunătoare. Dar, acestea pot fi folosite și pentru a face rău – spre exemplu, prin inventarea unor noi toxine.

Cei mai mulți cercetători nu consideră că virusurile sunt „forme de viață” pentru că ele nu se pot înmulți decât în interiorul altor celule vii.

„Nu sunt surprins câtuși de puțin de asta”, a spus J. Craig Venter, un pionier al studierii genomului. „Ceea ce se pricepe să facă AI-ul este să ia sarcini pe care oamenii le pot face acum și să le accelereze puțin.”

Alți experți, însă, s-au arătat mult mai surprinși de ceea ce au obținut cercetătorii de la Stanford, chiar dacă nu sunt neapărat de acord în legătură cu consecințele experimentului.

„Este o evoluție foarte importantă”, a spus bioeticianul Gregory Kaebnick. „Mi se pare, de asemenea, că ne duce și mai departe în relația mereu schimbătoare cu natura, cu posibilități care ar putea fi binevenite, dar care tot îmi provoacă dureri de stomac. Este multă incertitudine.”

„Am fost uluit. Nu-mi venea să cred”

Cu toate că unii experți se tem că ne apropiem de momentul când inteligența artificială va putea crea noi forme de viață, inginerul chimist Brian Hie de la Stanford a zis că nu are în plan un astfel de obiectiv.

„Nu am început încă și nici nu am făcut nimic ca să creăm viață artificială”, a spus Hie. „Ar fi destul de dificil.”

Experimentul a aprins o dezbatere legată de natura acestor noi bacteriofagi. La fel cum, în cazul literaturii, apare întrebarea: ce înseamnă atunci când inteligența artificială scrie o poezie în stilul lui Emily Dickinson? Este aceea o nouă operă literară creată de AI sau doar un remake fără valoare? Contează această distincție?

„Dacă cineva ar veni cu o secvență ADN cu totul nouă care creează o particulă virală ce omoară E. Coli, aș fi foarte impresionat”, a spus și Venter.

„Am fost uluit. Nu-mi venea să cred”, a spus specialistul în biologie sintetică Drew Endy de la Stanford. Endy, însă, nu crede că inteligența artificială este cea care poate crea forme de viață.

„Nu AI-ul a făcut-o, ci Sam – folosind AI-ul ca pe un pian frumos”, a spus biologul american, referindu-se la Samuel King, studentul de la Stanford care a condus proiectul.

„Există riscul de a crea noi organisme care ar putea distruge alte forme de viață, inclusiv oamenii”

Inteligența artificială le oferă oamenilor de știință capacitatea de a crea cu ușurință secvențe ADN care nu există în natură. Această abilitate presupune și unele riscuri.

Endy crede că, în viitor, orice persoană din lume va putea crea oricât de multe toxine și agenți patogeni periculoși va dori.

Chiar dacă pericolul nu pare unul imediat, noile instrumente AI le-ar putea permite cândva unor persoane rău-intenționate să creeze versiuni noi ale virusurilor care nu pot fi distruse de sistemul imunitar și care ar putea declanșa noi pandemii.

Deși astfel de proiecte ar putea avea beneficii în domeniul medical, tehnologia aduce omenirea pe un „teritoriu biologic necunoscut – și există riscul de a crea noi organisme care ar putea distruge alte forme de viață, inclusiv oamenii”, potrivit profesorului de etică medicală Julian Săvulescu de la Universitatea Națională din Singapore.

Editor : Raul Nețoiu