Sari la conținut
News Alert

Cele mai mari catastrofe ecologice din România și din lume

Un misterios incident chimic care a provocat niveluri ridicate de dioxid de sulf în Peninsula Crimeea dă fiori Ucrainei și vecinătății din Marea Neagră amintind de secretomania sovietică ce a învăluit catastrofa nucleară de la Cernobîl. Ucraina și-a închis vineri punctele de intrare cu Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014. 

Bhopal Twenty Five Years On From Union Carbide Disaster

Foto: Guliver/Getty Images

Toate şcolile din apropierea Crimeei au fost închise, au anunţat autorităţile din regiunea ucraineană Herson, situată la nord de peninsulă, după ce aproape 4.000 de persoane au fost evacuate către centre de îngrijire. În ultimele două săptămâni localnicii s-au plâns de un miros înţepător în atmosferă şi de probleme respiratorii. Au existat şi relatări despre apariţia unor pete uleioase pe maşini sau depuneri de culoare închisă. Autorităţile locale sunt acuzate că ar fi încercat să muşamalizeze incidentul. Sursa toxinelor pare să fie uzina chimică Krîmski Titan din oraşul Armiansk, care produce în special dioxid de titan, utilizat în industria chimică. Fabrica urmează să-şi reia producţia în câteva zile, după ce a fost oprită temporar.

Emisiile atmosferice suspecte provenite de acolo s-au produs în noaptea de 23 spre 24 august, însă autoritățile le-au pus pe seama schimbărilor de temperatură care au antrenat o depăşire a normelor autorizate de dioxid de sulf. A doua zi, mesaje evocând accese anormale de tuse şi iritarea ochilor au început să apară pe reţelele socializare. În pofida mesajelor alarmante, autorităţile au ordonat evacuarea abia marţi, 4 septembrie, după un miting care a reunit circa 300 de persoane în faţa primăriei din Armiansk.

Deţinută în anii 2000 de oligarhul ucrainean Dmitri Firtaş, fabrica a fost transferată în administrarea unui grup rus după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014. Uzina utilizează un lac artificial pentru diluarea acidului sulfuric. Dar de când Kievul a închis canalul de alimentare cu apă a Crimeii, nivelul lacului a scăzut, expunând şi mai mult zona la poluare chimică.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a calificat drept o „catastrofă ecologică” emisiile de la Armiansk şi a cerut crearea unei comisii internaţionale care să investigheze cazul acestei poluări.

Este un nou incident care ne reamintește că din păcate, epoca modernă și industrializarea au adus omenirii și multe accidente sau neglijențe grave, care au făcut rău oamenilor și mediului.

Cernobîl. Cel mai mare dezastru nuclear civil din istorie. La 26 aprilie 1986 unul dintre reactoarele centralei de la Cernobîl din Ucraina a explodat. O cantitate enormă de radiaţii a fost trimisă în atmosferă, mai mare decât cea emisă de bombele de la Hiroshima şi de la Nagasaki. Radiaţiile s-au răspândit în întreaga Europă. De atunci, mii de copii au fost diagnosticaţi cu cancer de tiroidă şi peste 30 de km din jurul centralei sunt încă închişi. Reactorul nr.4 a fost sigilat într-un sarcofag enorm, care a început însă să se fisureze. Centrala a fost complet închisă în 2000, dar peste 4.000 de oameni încă mai lucrează la ea, pentru întreţinere.

Bhopal. Cel mai grav accident industrial. Era 2 decembrie 1984, miezul nopţii. Un accident la uzina de pesticide Union Carbide din Bhopal, India, a dus la răspândirea în aer a 45 de tone de izocianat de metil otrăvitor. Mii de oameni au murit în câteva ore. Alte mii au murit în următoarele luni, fiind înregistrate 15.000 de victime. În total, jumătate de milion de oameni au fost afectaţi într-un fel sau altul. Cei care au supravieţuit au orbit, au avut probleme la organe şi alte boli îngrozitoare. Un număr mare, şocant, de copii s-au născut cu malformaţii. În 1989, Union Carbide a plătit 500 de milioane de dolari victimelor, o sumă insuficientă pentru consecinţele dezastrului. Bhopal este cea mai mare catastrofă industrială care a avut loc vreodată.

Kuweit. Incendierea puțurilor de țiței. Dictatorul irakian Saddam Hussein ştia că războiul s-a terminat. Nu putea să aibă Kuweitul și nu voia să beneficieze nici alţii de pe urma bogăţiilor sale. Aşa că, în timp ce Războiul din Golful Persic din 1991 se încheia, Saddam a incendiat peste 600 de puţuri de petrol. Flăcările s-au menținut câteva luni. Golful era învelit într-un fum toxic. Au început să cadă ploi negre. S-au creat lacuri de petrol. Vitele şi animalele au murit din cauza aerului combinat cu petrol.

În 1978, Canalul Love, situat lângă Cascada Niagara, în nordul statului New York, avea câteva sute de case liniştite şi o şcoală. Se întâmpla ca acestea să stea deasupra a 21.000 de tone de deşeuri toxice industriale care fuseseră îngropate în anii '40 şi '50 de o companie locală. Pe parcursul anilor, deşeurile au început să iasă la suprafaţă în curţile oamenilor şi în pivniţe. În 1978, Canalul Love a devenit un oraş-fantomă după ce toţi locuitorii au fost evacuaţi din cauza dezastrului ecologic.

În noaptea din 24 martie 1989, vasul petrolier Exxon Valdez s-a scufundat în reciful Bligh, aflat în apele strâmtorii Prince William din Alaska. 40 de milioane de litri de petrol s-au scurs în ocean şi s-au întins pe 800 de km. Sute de mii de păsări, peşti, foci, vidre şi alte animale au murit, în ciuda mobilizării a peste 11.000 de oameni şi 1.000 de bărci. Exxon Valdez este considerat unul dintre cele mai mari dezastre ecologice produse de oameni în SUA.

La 20 aprilie 2010, o explozie a zguduit platforma Deepwater Horizon, exploatată de British Petroleum (BP) în Golful Mexic. În urma deflagraţiei, 11 angajaţi şi-au pierdut viaţa, iar apele mării au fost poluate cu petrol. Puţul Macondo, avariat în explozie, a fost colmatat abia după 87 de zile - aproape trei luni -, timp în care în Golful Mexic s-au scurs nu mai puţin de 780 milioane de litri de ţiţei. La doi ani de la cea mai gravă „maree neagră” din istorie, oamenii continuau să găsească delfini morţi eşuaţi pe plajă sau corali sufocaţi sub stratul de petrol. Dezastrul a costat gigantul petrolier British Petroleum (BP) mai multe miliarde de dolari plătite ca penalităţi, cea mai mare amendă plătită vreodată de o companie.

În aprilie 2010, secretarul ONU Ban Ki-Moon a călătorit în Asia Centrală, unde a găsit un cimitir de nave ruginite în mijlocul unui deşert care se întindea pe zeci de kilometri, în toate direcţiile. Acolo a fost Marea Aral, odată al patrulea lac de pe Pământ. Situat între Uzbekistan şi Kazakhstan, Aral era mare cât Irlanda. Din anii '60 însă, când Uniunea Sovietică a început irigaţii masive şi a redirecţionat sursa lui de apă în alte zone, Aral s-a micşorat cu 90%. Ceea ce era odată un lac plin de viaţă, a ajuns acum un deşert care produce furtuni de nisip şi de sare ce omoară toate plantele şi are efecte negative asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor.

La 10 iulie 1976, o explozie la o uzină chimică din nordul Italiei a împrăştiat un nor gros de dioxină care s-a aşezat peste orășelul Seveso. Revista Time povesteşte că un fermier a văzut coada pisicii căzând, iar după două zile rămăsese doar scheletul din ea. După patru zile au început să se îmbolnăvească oamenii, mai ales de o boală oribilă de piele. Oraşul a fost evacuat. Acum este din nou locuit, iar un parc imens a fost ridicat pe locul de unde a pornit contaminarea.

Ani de zile locuitorii oraşului Minamata din Japonia au observat un comportament ciudat la animale, mai ales la pisicile de casă. Felinele aveau convulsii bruşte şi câteodată se aruncau în mare. Oamenii vorbeau despre „boala pisicii dansatoare”. În 1956, s-a înregistrat primul caz de om bolnav de ceea ce a devenit cunoscut ca boala Minamata. Simptomele includeau convulsii, vorbire îngreunată, pierderea funcţiilor motorii şi mişcări incontrolabile ale membrelor. După trei ani, o investigaţie a conchis că boala era rezultatul unei otrăviri industriale în Golful Minamata de către compania Chisso. Producătorul de plastic arunca deşeurile în apă, contaminând-o cu cantităţi importante de mercur şi de metale grele, care au intrat în peştii consumaţi de oameni. În acest fel, mii de locuitori au fost afectaţi de această boală şi au murit.

Marele smog din Londra. Din cauza cantităților mari de poluanți rezultate în urma activității industriale excesive și pe fundalul unor condiții meteorologice specifice, în decembrie 1952, o masă densă de smog a acoperit Londra.  Având în vedere faptul că în acea perioadă încălzirea locuințelor se realiza cu ajutorul cărbunilor, cantitatea mare de poluanți formată la nivelul orașului era alcătuită dintr-o masă densă de praf de cărbune. În doar patru săptămâni s-au înregistrat 4000 de decese cauzate de boli respiratorii, iar ulterior din cauza smogului au mai murit peste 6000 de oameni.

Fukushima. Un total de 18.434 de persoane au pierit sau au dispărut în urma cutremurului cu magnitudinea 9 urmat de un tsunami devastator care s-a produs la 11 martie 2011 în Japonia. Acest eveniment natural a dus la un grav accident la centrala nucleară de la Fukushima. Valurile seismice au deteriorat generatoarele electrice ale centralei, care alimentau sistemul de răcire al acesteia. Din această cauză, rectoarele nucleare de la Fukushima au intrat în colaps, s-au produs incendii, eliberând substanțe radioactive mai ales în apa oceanului și în sol. Peste 3.600 de persoane, marea majoritate din Fukushima, au murit ca urmare a dezastrului, din cauza diferitelor boli sau pentru că s-au sinucis. Greenpeace estimează chiar că bilanțul morților s-ar ridica la 16.000. În prezent, accidentul de la centrala nucleară Fukushima, cel mai grav din istorie după cel de la Cernobîl din 1986, a lăsat în urma sa 73.000 de persoane strămutate.

Groapa de gunoi din Ghana este a doua cea mai mare zonă de deşeuri din vestul Africii. Pentru a recupera cuprul din deşeuri, acestea sunt deseori arse. Din cauza fumului pe care îl emană cablurile arse de la diverse produse electronice, metalele rămân în sol ceea ce afectează peste 40.000 de oameni.

Poluarea chimică a râului Citarum din Indonezia a afectat peste 500.000 de persoane. În apele râului s-au găsit mercur, aluminiu şi fier în cantităţi foarte mari. Cauza acestei poluări a fost identificată ca fiind industrializarea foarte puternică a zonei.

Capitala Chinei Beijing suferă de foarte mulţi ani de o gravă poluare a aerului. Beijing a devenit unul dintre cele mai poluate oraşe din lume din cauza milioanelor de motociclete şi mai ales a combustibilului fosil folosit în fabrici, ceea ce provoacă uneori furtuni reale de praf.

Tot în China, regiunea Guiya este cunoscută sub numele de „cimitirul deșeurilor electrice”, întrucât aici se găsește cel mai mare sit din lume unde sunt aruncate astfel de deșeuri. Cei mai afectați sunt copiii, care în proporție de 88% au fost diagnosticați cu otrăvire cu metale grele sau saturism.

DEZASTRE ECOLOGICE ÎN ROMÂNIA

Deversările de cianură de la Baia Mare. În data de 30 ianuarie 2000, o cantitate de 100.000 de metri cubi de apă contaminată cu cianură dintr-un baraj din Baia Mare a fost deversată în apele curgătoare. 100 de tone de cianură au ajuns în râurile din apropiere, ceea ce a dus la moartea plantelor acvatice și a peștilor, transformând ecosistemul respectiv într-o zonă lipsită de viață.  Cianura este o substanță extrem de periculoasă. Doar o linguriță cu o concentrație de 2% poate ucide un om. În urma nefericitului eveniment, peste 100 de oameni au fost internați, după ce au consumat peștii contaminați. Acest accident a fost considerat cel mai grav dezastru ecologic din Europa, după explozia de la Cernobîl, .

În dimineaţa zilei de 30 octombrie 1971, barajul iazului de steril de la marginea localităţii miniere Certej din județul Hunedoara s-a rupt, iar avalanşa de mâl toxic a ucis 89 de oameni şi a rănit alţi aproape 100. Majoritatea victimelor au fost copii și femei, care au fost îngropați în sterilul iazului de decantare prăvălit după ruperea barajului sau striviți de dărâmăturile blocurilor luate de avalanşa toxică. Niciun ziar local al vremii nu a publicat nici măcar un rând despre catastrofa minieră, iar autorităţile regimului comunist au încercat să ţină sub tăcere ecourile acesteia. În ziua fatidică, iazul de decantare supraîncărcat cu steril (trebuia de mai mulţi ani scos din exploatare), la poalele căruia au fost construite mai multe blocuri pentru oamenii care lucrau în minele de aur şi cupru din zonă, s-a revărsat peste cartierul muncitoresc. Cei peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră. Valul de zgură toxică a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 50 de gospodării. Din cele 89 de victime ucise în urma catastrofei, aproape jumătate erau elevi şi preşcolari, iar aproape un sfert erau femei, casnice.

Etichete: Romania , poluare , catrastrofe ecologice , dezastre industriale , ucraina crimeea , accidente ecologice , certej hunedoara

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale