Analiză Cu cât contribuie, de fapt, la distrugerea climei planetare marii semnatari ai angajamentelor de la Glasgow

Marco Badea
liderii lumi la COP26
lumea se confruntă cu o temperatură medie globală mai caldă cu aproximativ 1,1 grade Celsius față de perioada preindustrială, ceea ce face ca limitarea creșterilor viitoare ale temperaturii să fie extrem de dificilă. Sursă foto: Getty Images

Timp de 13 zile, peste 120 de lideri de stat și delegații din aproximativ 200 de țări s-au adunat la Glasgow, în cadrul conferinței ONU privind clima, pentru a discuta și a negocia un acord ferm pentru ca schimbările climatice să fie controlate. În prima săptămână a COP26 au fost semnate mai multe angajamente pentru protecția mediului, printre care acordul pentru combaterea emisiilor de metan, declarația privind stoparea defrișărilor de păduri până în 2030, angajamentul pentru încetarea finanțării proiectelor pe bază de combustibili fosili în străinătate și acordul pentru încetarea completă a utilizării și finanțării cărbunelui în interiorul granițelor până în 2040. Cu toate acestea, activiștii de mediu susțin că promisiunile liderilor politici sunt nerealiste, iar datele științifice ale experților climatici arată că angajamentele climatice noi și actualizate ale celor mai mari patru poluatori din lume (China, SUA, India, Rusia) vor avea capacitatea să reducă doar cu 7,5% cantitatea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă până în 2030. Acest prag nu este suficient, fiind este necesară o reducere de cel puțin 55% a cantității totale de emisii pentru a fi îndeplinit obiectivul de a limita încălzirea globală la sub 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale.

În fiecare an, peste 36.000 de milioane de tone de CO2 sunt eliberate în atmosfera Pământului, acesta fiind principala sursă de gaze cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice. Cea mai mare parte a acestor gaze provine din utilizarea combustibililor fosili, generarea de energie din surse neregenerabile și din activitățile umane poluante.

Majoritatea acestei poluări provine din doar câteva țări. Spre exemplu, la nivelul anului 2019, China a generat aproximativ 30% din toate emisiile globale de gaze cu efect de seră, în timp ce Statele Unite au fost responsabile pentru aproape 14%, confrom platformei de mediu Climate Trade.

Țările care au generat cele mai multe emisii de CO2 în atmosferă la nivelul anului 2019:

  • China a emis peste 10.065 de milioane de tone de CO2 
  • Statele Unite au emis  5.416 milioane de tone de CO2
  • India a emis 2.654 milioane de tone de CO2
  • Rusia a emis 1.711 milioane de tone de CO2
  • Japonia a emis 1.162 milioane de tone de CO2
  • Germania a emis 759 milioane de tone de CO2
  • Iran a emis 720 de milioane de tone de CO2
  • Coreea de Sud a emis 659 milioane de tone de CO2
  • Arabia Saudită a emis 621 milioane de tone de CO2
  • Indonezia a emsi 615 milioane de tone de CO2

Mizele COP26

COP (Conferința părților) reprezintă Conferința anuală a ONU dedicată subiectului schimbărilor climatice, care a căpătat la nivel global din ce în ce mai multă atenție în ultimii ani, pe măsură ce efectele încălzirii globale au început să se resimtă din ce în ce mai mult și să afecteze în mod direct mai mulți oameni din mai multe locuri ale planetei. Summitul din acest an este considerat cel mai important eveniment dedicat climei organizat după Acordul Climatic de la Paris din 2015 și ar fi trebuit să se desfășoare în perioada 9-19 noiembrie 2020, însă din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19 a fost amânat cu un an.

Obiectivul principal al COP26 constă în a menține „în viață” ținta de stopare a creșterii temperaturii medii globale la nivelul de 1,5 grade Celsius, ceea ce înseamnă că țările trebuie să se angajeze să ajungă la emisii „net-zero” până în 2050. Asta înseamnă reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră, până când o țară absoarbe aceeași cantitate de emisii din atmosferă pe care o emite.

COP26 - Protests
Organizația de mediu Rebellion a protestat la COP26 împotriva angajamentelor climatice lipsite de seriozitate ale liderilor mondiali. Sursă foto: Getty Images

Ca parte a acestui proces, țările trebuie să își stabilească noile obiective de reducere a emisiilor, care urmează să intre în vigoare până în 2030. Aceste promisiuni politice sunt cunoscute sub denumirea de „contribuții determinate la nivel național” sau NDC-uri, iar majoritatea țărilor le-au făcut publice înainte de summitul de la Glasgow.

Dar, având în vedere cum arată angajamentele marilor poluatori ai lumii, perspectiva de a menține „în viață” încălzirea globală sub sau la maxim 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială pare din ce în ce mai îndepărtată, deoarece China, cel mai mare poluator din lume, a anunțat că obiectivul țării de a ajunge la emisii nete-zero este fixat pentru anul 2060, în timp ce India a declarat în cadrul conferinței COP26 că obiectivul pentru a ajunge la neutralitate climatică din punct de vedere al emisiilor este fixat pentru anul 2070

Cele șapte gaze cu efect de seră care sunt responsabile de creșterea temperaturii planetei:

  • dioxidul de carbon;
  • metanul;
  • protoxidul de azot;
  • hexafluorura de sulf;
  • compușii perfluorurați;
  • hidrofluorocarburile;
  • nitrobenzotrifluorura. 

Cele mai importante realizări înregistrate până acum la COP26:

  • Peste 100 de țări s-au angajat să oprească defrișările de păduri până în 2030 și să protejeze biodiversitatea prin utilizarea durabilă a terenurilor. Acest lucru este important, pentru că copacii pot absorbi cantități mari de CO2.
  • La îndemnul SUA și al UE, peste 100 de națiuni s-au alăturat unui program de reducere a emisiilor de metan cu 30% până în 2030. Cu toate acestea, China, Rusia și India, state care degajă cele mai multe emisii de metan în atmosferă, nu s-au alăturat acordului.
  • Peste 40 de țări care utilizează cărbunele pentru producerea de energie electrică, printre care Polonia, Vietnam, Canada și Chile, s-au angajat să renunțe la exploatarea acestui combustibil fosil până în 2040. Cu toate acestea, unele dintre cele mai mari economii dependente de cărbune din lume, inclusiv SUA, Australia, China și India, nu au semnat acest acord privind renunțarea la utilizarea și finanțarea cărbunelui.
  • 450 de organizații internaționale, care gestionează circa 130 de trilioane de dolari, adică aproximativ 40% din activele private globale, au fost de acord să susțină tehnologia „curată” ca parte a tranziției către o economie globală verde și un sistem energetic ecologic.
  • Africa de Sud va primi aproximativ 8,5 miliarde de dolari de la SUA și UE ca ajutor pentru a renunța la cărbune, principala sa sursă de energie. Fondurile vor fi acordate sub formă de împrumuturi și granturi pe o perioadă de cinci ani, pentru ca Africa de Sud să renunțe la centralele pe cărbune, care furnizează aproximativ 90% din energia electrică a țării.
  • Aproximativ 45 de guverne din întreaga lume au promis acțiuni urgente și investiții pentru a proteja natura și pentru a trece la moduri mai durabile de agricultură.
  • Președintele Ecuadorului a anunțat că țara sa urmează să extindă rezervația protejată din jurul Insulelor Galapagos, considerată una dintre bijuteriile mondiale ale biodiversității. Țara ar adăuga încă 60.000 de km pătrați de ocean protejat celor 130.000 km pătrați care există deja în jurul insulelor. 

În acest moment, speranțele unei lumi cu mai puține emisii de gaze cu efect de seră se ruinează pe zi ce trece. În prezent, China generează aproximativ 28% din toate emisiile globale de gaze cu efect de seră, în timp ce Statele Unite sunt responsabile pentru aproape 15% dintre emisii la nivel mondial. În același timp, India are o pondere de circa 7% din totalul mondial de emisii, iar Rusia este respnsabilă pentru 5% din emisiile de gaze cu efect de seră din atmosferă. 

CHINA

  • Susține că emisiile de dioxid de carbon degajate în atmosferă vor atinge vârful înainte de 2030
  • Vizează ca un procent de aproximativ 25% din energia electrică produsă la nivel național să provină din surse regenrabile până în 2030
  • Promite să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2 înainte de anul 2060

Deceniile de creștere economică accelerată au extins într-un mod oarecum dramatic nevoile energetice ale Chinei. În prezent, țara este cel mai mare consumator de energie din lume, cel mai mare producător și consumator de cărbune și cel mai mare emițător de dioxid de carbon la nivel mondial. 

În ultima jumătate de secol, marea economie bazată pe producție a Chinei a fost alimentată în principal de cărbune. Din 1990 până în 2019, consumul de cărbune din China a crescut aproape de patru ori peste nivelul inițial. Tot în 2019, cărbunele a reprezentat 57,7% din consumul de energie din China. De asemenea, din anul 2011, China a consumat mai mult cărbune decât restul lumii la un loc, sectorul industrial al Chinei fiind de departe cel mai mare consumator de cărbune. La nivelul anului 2018, sectorul industrial a reprezentat aproximativ două treimi din consumul total de energie al Chinei și a consumat mai mult de 95% din cărbunele țării, scrie Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din SUA.

În ultimul deceniu, China a căutat  din ce în ce mai mult să își asigure viitoarele nevoi energetice prin alternative durabile. Astfel, a apărut cartea albă din 2012, un document care trasa principalele direcții ale politicii energetice a Chinei. În acest document, autoritățile de la Beijing au subliniat nevoia de „dezvoltare viguroasă a energiei regenerabile”. Totodată, în conformitate cu Acordul de la Paris, China s-a angajat să producă o cantitate de energie din surse regenerabile de aproximativ 20% în mixul național până în 2030 și să atingă un nivel maxim de emisii de CO2 până în 2030. De altfel, președintele chinez Xi Jinping a extins acest angajament într-un discurs la Adunarea Generală a ONU din septembrie 2020, când a anunțat că China își propune să atingă neutralitatea climatică din punct de vedere al emisiilor de dioxid  de carbon până în 2060.

_121252825_finalemissions
Grafic cu țările care emit cel mai mult dioxid de carbon. Captură foto: BBC News.com

China este cel mai mare investitor din lume în energie curată. Între 2013 și 2018, investițiile țării în surse regenerabile au crescut de la 53,3 miliarde de dolari la un vârf impresionant de 125 de miliarde de dolari. Această cifră a scăzut în ultimii ani, dar în 2019 investițiile Chinei se ridicau în continuare la 83,4 miliarde de dolari, ceea ce reprezenta aproximativ 23% din investițiile globale în energie regenerabilă.

China devine, de asemenea, cea mai mare piață din lume pentru energie regenerabilă și se estimează că 1 din 4 gigawați de energie regenerabilă globală va fi generată de China până în 2040.

Citește și: De ce politica Chinei în domeniul climei contează pentru noi toți. „Acțiunile actuale ale Beijingului sunt insuficiente”

Totuși, în ciuda angajamentelor ambițioase, China a continuat să construiască centrale pe cărbune, această sursă de combustibil fiind principala sursă de energie a țării. Astfel, emisiile cresc și calitatea aerului scade.

În 2020, 75% din fabricile de cărbune din lume erau situate în China. Totodată, țara a construit de trei ori mai multe centrale electrice pe cărbune în 2020 decât restul lumii la un loc, potrivit unui raport publicat în august de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat din cadrul ONG-ului internațional Global Energy Monitor.

Beijingul plănuiește să construiască încă 43 de centrale electrice pe cărbune și, potrivit Greenpeace, 24 de noi centrale au fost deja aprobate în prima jumătate a anului 2021, în condițiile în care în țară există în prezent peste 1.000.

În iulie, un raport realizat de ONG-ul de mediu Carbon Tracker a dezvăluit că China, alături de India, Indonezia, Japonia și Vietnam, intenționează să construiască mai mult de 600 de unități pe bază de cărbune, chiar dacă energia regenerabilă este mai ieftină decât majoritatea noilor centrale. 

Experții climatici susțin că există o inconsecvență între obiectivul foarte ambițios de emisii nete zero până în 2060 și continuarea construcției de centrale pe cărbune. De altfel, China nu s-a alăturat acordului semnat la COP26 de 190 de națiuni și organizații internaționale pentru renunțarea totală la cărbune în interiorul granițelor. 

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

SUA

  • Va reduce emisiile de CO2 cu cel puțin 50% față de nivelul din 2005 până în 2030
  • Vrea ca jumătate din vehiculele noi să fie electrice până în 2030
  • Promite să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050

Statele Unite ale Americii ocupă locul doi în topul marilor poluatori la nivel mondial și generează aproape 14% din emisiile de gaze cu efect de seră, adică aproximativ jumătate din totalul Chinei. Însă experții climatici susțin că SUA ar putea fi totuși responsabilă pentru mai multe daune totale cauzate de poluarea cu dioxid de carbon. Totodată, peste 80% din energia SUA provine din combustibili fosili, deși sursele de energie regenerabilă sunt în creștere.

Oamenii de știință subliniază că emisiile acumulate în atmosferă și care au provenit din SUA în ultimul secol sunt probabil de două ori mai mari decât cele acumulate și provenite din China. De altfel, emisiile pe cap de locuitor în China sunt mai mici decât în ​​SUA. Emisiile cumulate depășesc cu mult emisiile anuale, deoarece principalul gaz cu efect de seră, dioxidul de carbon, rămâne în atmosferă timp de sute de ani. 

În 2020, în timpul campaniei prezidențiale pentru Casa Albă, președintele american Joe Biden a pus tema schimbărilor climatice în prim-planul agendei sale, având în vedere că administrația Trump a avut o abordare contrară efectelor încălzirii globale.

Joe Biden și-a stabilit un obiectiv de a reduce emisiile cu cel puțin 50% până în 2030 și de a atinge emisiile nete zero până în 2050. O mare parte a comunității oamenilor de știință a descris obiectivul lui Biden drept „cea mai ambițioasă agendă climatică a oricărei administrații din istoria SUA”.

De asemenea, SUA, Japonia și Australia au format o inițiativă numită Blue Dot Network, prin care s-au angajat să ofere evaluări și noi standarde pentru a integra factorii climatici și de durabilitate în proiecte majore de infrastructură și tehnologie. Rețeaua va implica un „proces de certificare foarte credibil” și va fi finalizată până la finalul acestui an, conform ABC News.

Cu toate acestea, dincolo de angajamentele asumate și scuzele prezentate la Glasgow, Joe Biden trebuie să convingă Congresul SUA să-i voteze planul de reformare a sistemului de protecţie socială şi de luptă împotriva schimbărilor climatice, în valoare de 1.750 miliarde de dolari, după ce adoptarea acestuia a fost amânată vineri, Congresul aprobând doar planul de investiţii în infrastructură. 

_121184873_02-us_cop_v2-nc
Grafic care arată că SUA își obțin cea mai mare parte a energiei din gaze naturale și petrol. Captură foto: BBC News.com

Componenta de mediu din planul lui Biden, denumit „Build Back Better”, ar include cel puțin 500 de miliarde de dolari pentru a combate schimbările climatice printr-o serie de credite fiscale pentru energie curată, sprijin pentru conservare și o taxă pentru emisiile de metan sau o taxă pe emisiile de dioxid de carbon care provin din combustibilii fosili.

Numirea fostului secretar de stat al SUA, John Kerry, ca emisar special al SUA pentru climă „a trimis un semnal puternic lumii” cu privire la prioritățile administrației Biden în ceea ce privește problemele de mediu, având în vedere că Kerry a semnat Acordul de la Paris în numele Casei Albe. 

La COP26, deși a vrut să se poziționeze în centrul luptei pentru combaterea schimbărilor climatice, SUA nu s-a alăturat acordului pentru renunțarea totală la cărbune.

Climate Action Tracker susține că „ținta SUA de reducere a emisiilor și furnizarea de finanțare pentru proiectele de sprijinire a climei nu sunt suficiente pentru a-și compensa în mod echitabil cota de emisii”.

India 

  • Vizează o reducere cu 45% a „intensității emisiilor” până în 2030
  • Promite ca o pondere de circa 50% din energie electrică produsă să vină din surse regenerabile până în 2030
  • S-a angajat să ajungă la emisii-nete zero până în anul 2070

India este al treilea cel mai mare emițător de combustibili fosili din lume. Potrivit experților climatici, India are o pondere mondială de circa 7% în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, iar impactul pandemiei de COVID-19 a diminuat dorința țării de a implementa schimbările necesare într-un ritm mai accelerat, remarcă Climate Action Tracker, care evaluează acțiunile generale ale Indiei privind combaterea problemelor de mediu drept „foarte insuficiente”.

În ceea ce privește angajamentele naționale pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, India a transmis la COP26 că intenționează să genereze jumătate din energia electrică din surse regenerabile până în 2030 și atingă ținta de emisii nete zero până în 2070.

Cu toate acestea, țara continuă să construiască centrale pe cărbune, iar guvernul indian nu a semnat la Glasgow acordul pentru renunțarea totală la cărbune în interiorul granițelor. 

De asemenea, componenta socială reprezintă un aspect foarte important care blochează calea reducerii drastice a cărbunelui. Până la patru milioane de oameni sunt angajați direct și indirect în industria cărbunelui din India, conform BBC News.

Majoritatea rezervelor de cărbune se află în estul țării, iar în aceste zone, cărbunele alimentează din plin economia, reprezentând linia de salvare a comunităților locale, care sunt unele dintre cele mai sărace din India.

Sudarshan Mohanty, un lider sindical care reprezintă interesele lucrătorilor minelor din zona estică a Indiei, consideră că „India nu poate trăi fără cărbune”.

_121184872_04-optimised-india_emissions-nc
Grafic cu emisiile din India, împărțite pe sursele. Captură foto: BBC News.com

În ultimul deceniu, consumul de cărbune al Indiei aproape sa dublat. Țara continuă să importe cantități mari de cărbune și intenționează să deschidă zeci de noi mine în următorii ani. Cu toate acestea, un indian mediu consumă mult mai puțină energie electrică decât un britanic sau un american.

Cu o populație de peste 1,3 miliarde de locuitori, nevoile de energie electrică ale Indiei vor crește mai mult decât în oricare altă națiune în următorii douăzeci de ani, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Rusia

  • S-a angajat să reducă emisiile cu 30% față de nivelurile din 1990 până în 2030
  • Promite să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2060

În Rusia, subiectul schimbărilor climatice au fost vreme de ani de zile doar puțin mai mult decât o idee pentru multe dintre marile companii, unele fiind printre cei mai mari poluatori din lume.

Dar, într-o țară care se încălzește de 2,5 ori mai repede decât media globală, companiile rusești au început să facă eforturi pentru a fi mai ecologice, căutând să evite noile reglementări mai stricte în ceea ce privește mediul și să răspundă presiunii tot mai mari din partea investitorilor.

Rusia emite în medie 11,3 tone de emisii de dioxid de carbon pe cap de locuitor, comparativ cu media europeană, care este de șapte tone, arată datele colectate de Universitatea Oxford în 2017 și scoase în evidență de cotidianul Wall Street Journal

Topirea permafrostului dăunează deja infrastructurii de petrol și gaze, deoarece aceastea începe să se scufunde în solul care se încălzește al Rusiei.

Clima a devenit astfel o prioritate, cel puțin declarativ, a regimului de la Kremlin. În luna iulie, președintele rus Vladimir Putin a ordonat autorităților să elaboreze un plan de reducere a emisiilor de carbon sub nivelul UE până la jumătatea secolului.

De asemenea, Putin a anunțat că Rusia are ca obiectiv să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în 2060, o strategie mai ambiţioasă decât cea afişată până anul acesta. Moscova ar viza să îşi reducă emisiile cu aproape 80% până în 2050, mai ales prin renunţarea progresivă la cărbune ca sursă de electricitate, favorizând mai mult energia nucleară, printre alte surse.

Rusia este unul dintre principalii producători de hidrocarburi din lume şi o ţară în care tematicile de mediu nu au apărut decât abia recent în discursurile oficiale ale reprezentanţilor săi. 

Întrucât o mare parte a economiei sale se bazează pe extracţia minieră, Rusia abordează obiectivele de mediu într-o manieră mai puţin frontală decât vecinii săi europeni, care au anunțat în această vară pachetul „Fit to 55”, menit să reducă emisiile de CO2 cu 55% până în 2030 și favorizeze atingerea țintei de emisii nete-zero până în 2050. 

Vladimir Putin era cunoscut, în trecut, pentru luări de poziţie „climato-sceptice” şi a declarat chiar la un moment că Rusia va avea de câştigat de pe urma schimbărilor climatice. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin şi-a revizuit ulterior atitudinea şi s-a declarat alarmat în special din cauza catastrofelor naturale, precum incendiile de vegetaţie care au devastat Rusia în această vară.

rusia
Grafic care arată că Rusia este al doilea mare producător de gaze naturale din lume. Captură foto: BBC News.com

De la petrol și gaze la nichel și aluminiu, extracția de mărfuri formează coloana vertebrală a economiei ruse. Sectorul energetic al Rusiei, orientat în mare parte spre export, este responsabil pentru aproximativ o treime din veniturile guvernamentale, iar guvernul de la Moscova continuă să parieze pe exporturile de cărbune către piețele asiatice, cum ar fi China, unde consumul este în creștere.

Însă planul UE de a introduce o taxă pe carbon pe mărfurile importate ar putea afecta mai mult de 40% din exporturile rusești, ceea ce ar produce costuri companiilor ruse în valoare de circa 5 miliarde de dolari anual, conform estimărilor Băncii Centrale din Rusia.

Rusia încă se bazează pe pădurile și mlaștinile sale extinse pentru a absorbi doxidul de carbon din atmosferă. Energia eoliană, solară, hidroelectrică și alte sruse regenerabile reprezintă doar o mică parte din mixul total de energie al țării, iar combustibilii fosili contribuie cu peste 20% din produsul intern brut. 

Rusia este, de asemenea, un emițător major de metan, dar nu s-a alăturat angajamentului de la COP26 privind reducerea emisiilor de metan. Climate Action Tracker spune că politicile și acțiunile Rusiei sunt „foarte insuficiente” pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale.

„Cod roșu pentru umanitate”

După cum prevede raportul realizat în luna august de grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale (IPCC),  dintre națiunile G7 care au fost de acord să abordeze schimbările climatice la COP26, Canada este responsabilă pentru cea mai mare poluare, cu 16,85 tone de emisii de CO2 pe cap de locuitor. Indicatorii sunt contrari abordării prim-ministrului canadian, Justin Trudeau, care a promis anterior că va lupta pentru a combate schimbările climatice și și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile din Canada cu 30% sub nivelul din 2005 până în 2030.

IPCC subliniază că SUA sunt al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor, cu aproximativ 15,74 tone, fiind urmate de Germania, cu 9,7 tone de emisii pe cap de locuitor. 

Top 10 cele mai poluante țări pe cap de locuitori, conform IPCC:

  1. Qatar — 37,05 de tone pe cap de locuitor
  2. Kuweit — 23,49 de tone pe cap de locuitor
  3. Arabia Saudită — 19,39 de tone pe cap de locuitor
  4. Canada — 16,85 de tone pe cap de locuitor
  5. Statele Unite — 15,74 de tone pe cap de locuitor
  6. Germania — 9,7 de tone pe cap de locuitor
  7. China — 7,72 de tone pe cap de locuitor
  8. Spania — 6,09 de tone pe cap de locuitor
  9. Franța — 5,02 de tone pe cap de locuitor
  10. Thailanda — 4,05 de tone pe cap de locuitor
Ecological catastrophy
Țările membre ale grupului G20 sunt responsabil pentru aproximativ 75% din emisiile globale de dioxid de carbon. Sursă foto: Getty Images

Țările membre ale grupului G20 sunt responsabile pentru aproximativ 75% din emisiile globale de dioxid de carbon. Potrivit raportului pe 2021 privind transparența climatică, care este realizat în conformitate cu Convenția Cadru a ONU privind Schimbările Climatice, se preconizează că utilizarea cărbunelui în statele membre G20 va crește cu aproape 5% până la finalul lui 2021. Acest lucru se datorează în principal Chinei, care este responsabilă pentru aproximativ 60% din această creștere. Totodată, creșteri ale ponderii de cărbune s-au înregistrat în 2021 și în SUA, dar și în India. 

Cele mai importante date din raport: 

  • Se estimează că consumul de cărbune va crește cu aproape 5% în 2021, această creștere fiind determinată de China (reprezentând aproape 61% din creștere), SUA (reprezentând 18% din creștere) și India (reprezentând 17% din creștere).
  • SUA și Australia au cele mai mari emisii de CO2 pe cap de locuitor dintre toate statele membre ale G20. SUA înregistrează 4,9 tone pe cap de locuitor, în timp ce Australia înregistrează 4,1 tone pe cap de locuitor. Aceste date reflectă ponderea ridicată a combustibililor fosili, în special a gazelor naturale și a petrolului, care sunt utilizați pentru generarea de căldură.
  • Între 1999 și 2018 s-au înregistrat aproape 500.000 de decese și aproape 3,5 trilioane de dolari, reprezentând costuri economice, din cauza impactului climatic la nivel mondial. China, India, Japonia, Germania și SUA au fost cele mai afectate țări.
COP26 Coalition Protestors Take Part In The Global Day of Action for Climate Justice
Protest climatic față de angajamentele lipsite de ambițiile de la COP26. Sursă foto: Getty Images

În prezent, lumea se confruntă cu o temperatură medie globală mai caldă cu aproximativ 1,1 grade Celsius față de perioada preindustrială, ceea ce face ca limitarea creșterilor viitoare ale temperaturii să fie extrem de dificilă.

„Liderii politicii au făcut o promisiune lumii la Paris, în urmă cu șase ani. Acum trebuie să o respecte", a transmis Alok Sharma, președintele COP26, în deschiderea summitului climatic de la Glasgow, adăugând că „responsabilitatea revine fiecărei țări în parte și fiecare stat trebuie să joace un rol în privința schimbării, pentru că, din punct de vedere climatic, lumea va reuși sau va eșua de una singură în a combate încălzirea globală".

Citește și: Naturalistul David Attenborough avertizează că fiecare zi fără acțiuni pentru combaterea schimbărilor climatice este „o zi irosită”

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate