Membrii Consiliului ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Măcinului (PNMM) au decis, vineri, în timpul unei şedinţe, reintroducerea speciei de lup în parc şi dublarea cel puţin a suprafeţelor strict protejate, aşa încât pe circa 75% din teritoriul parcului să fie interzise activităţile umane.
Directorul general al Administraţiei PNMM, Viorel Roşca, a declarat, pentru Agerpres, că decizia de reintroducere în parc a lupului, specie protejată la nivel european, a fost luată în baza unei evaluări prezentate de specialişti români şi olandezi ai fundaţiei Rewilding Europe şi că, odată cu această specie, vor fi introduse şi exemplare de cerb carpatin şi lopătar.
„Se introduce o haită cu cinci, şase indivizi, din care obligatoriu o femelă alfa care va desemna masculul alfa. Va fi o monitorizare permanentă să vedem dacă spaţiul pe care-l asigură şi componenta faunistică de sub specia cheie, lupul, sunt suficiente. Pentru asta va trebui să aducem nu doar lupul, ci să fim atenţi şi la competitori, iar şacalul este competitorul principal. Dorinţa noastră nu e de a-l elimina, ci să-i fie inhibat instinctul de a se reproduce, astfel încât controlul să fie deţinut de lup”, a menţionat directorul Roşca.
Exemplarele de lup vor fi aduse din zona Vrancei şi vor fi monitorizate doi ani.
„Vor fi garduri electrice, unde va fi nevoie, vor fi compensaţii pentru prejudiciile aduse animalelor domestice. Nu ne hazardăm. E un lucru de mare sensibilitate. Decizia din punct de vedere ştiinţific este că prin aducerea în componenţa lanţului trofic a lupului se va mări gradul de stabilitate în ceea ce priveşte gradul de conservare atât în relaţia dintre specii, ci şi între tipurile de habitat care sunt ecosistemice în PNMM”, a mai spus directorul Administraţiei PNMM.
Potrivit sursei, organizaţia Rewilding Europe va depune în luna martie a anului viitor pe programul Life cererea de finanţare pentru realizarea proiectului de readaptare a lupului în PNMM, specia existând în zonă până în jurul anilor 1980.
În timpul şedinţei, membrii Consiliului ştiinţific au aprobat şi extinderea suprafeţei strict protejate din PNMM de la circa 4.000 de hectare, cât este în prezent, la aproximativ 8.500 de hectare, ceea ce înseamnă că pe circa 75% din suprafaţa parcului vor fi interzise activităţile de exploatare a resursei naturale.
„Decizia a fost luată pentru eliminarea fragmentării unor habitate sensibile pentru specii vulnerabile, rare sau periclitate la nivel naţional şi european şi pentru asigurarea unui climat de linişte pentru componenta faunistică, aşa încât să putem vorbi în viitor de un tărâm de vis pe tema modulelor trofice din parc. (...) Putem vorbi de lărgirea unui fond de rezervă genetic şi ecosistemic la nivel naţional şi european”, a menţionat directorul general Viorel Roşca.
Ideea reintroducerii lupului în PNMM a mai fost vehiculată şi în urmă cu circa 10 ani, însă până în prezent nu s-au făcut evaluări ale stării habitatelor. De mai mulţi ani, populaţia din comunităţile învecinate PNMM reclamă creşterea exemplarelor de şacal.
În imediata vecinătate a Parcului sunt şase comune şi un oraş care numără în total circa 37.000 de locuitori.
Cu cele peste 3.450 de specii de floră şi faună, dar şi cu suprafeţe importante de vegetaţie stepică, Parcul Naţional Munţii Măcinului, declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice. Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase de pe teritoriul României, fiind cei mai vechi munţi din ţara noastră.
Editor : A.C.
