„Nu ne va asculta nimeni”. Un detaliu mai puțin discutat legat de pericolele schimbărilor climatice

Oamenii sunt dornici să afle ştiri despre pericolele schimbărilor climatice, dar experţii îi îndepărtează cu limbajul lor plictisitor şi tehnic, a declarat marţi un expert pe probleme de mediu al Naţiunilor Unite, informează Reuters, preluat de Agerpres. 

Erik Solheim, director executiv în cadrul programului ONU pentru Mediu (UNEP), a spus că unul dintre cei mai căutaţi termeni pe internet anul acesta a fost „uraganul Irma'', furtuna devastatoare care a lovit zona Caraibelor.

„Asta demonstrează că oamenii sunt interesaţi de astfel de lucruri, dar când vine vorba să explicăm care sunt cauzele fenomenului şi ce măsuri pot fi luate pentru a-l stopa, nu folosim un limbaj pe care să-l înţeleagă toată lumea'', a declarat acesta pentru Thomson Reuters Foundation.

„Limbajul ecologiştilor este plictisitor şi neinspirat... dacă vorbim într-un limbaj tehnic cu multe acronime şi expresii corecte politic, nu ne va asculta nimeni'', a spus oficialul într-un interviu în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Bonn.

„Nu-i poţi plictisi pe oameni. Au nevoie să fie entuziasmaţi şi inspiraţi pentru a acţiona şi a-şi schimba comportamentul''.

În contextul în care atenţia este concentrată pe dezastrele majore care apar pe primele pagini ale ziarelor, probleme importante cum ar fi dispariţia pădurilor şi riscul de degradare a solului sunt date de-o parte, a spus fostul ministru norvegian pentru dezvoltare internaţională şi probleme de mediu.

Peste 1,3 miliarde de oameni trăiesc pe terenuri agricole care se deteriorează, confruntându-se cu foamete prelungită, lipsa apei şi sărăcie, a spus oficialul ONU în septembrie.

Un sfert din suprafaţa planetei este degradat sever - prin defrişări, păşunatul excesiv şi secetă -, ceea ce forţează oamenii să migreze, crescând astfel riscul de conflict pentru resursele împuţinate, a spus acesta.

„Este o problemă importantă de care trebuie să ne ocupăm urgent'', a spus Solheim, adăugând că finanţarea pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice trebuie să fie extinsă pentru a include şi reconstrucţia terenurilor degradate.

Cercetările arată că reabilitarea terenurilor degradate generează beneficii economice estimate între 7 şi 30 de dolari pentru fiecare dolar investit, dar finanţarea pentru acest scop este insuficientă cu aproape 300 de miliarde pe an.

Un procent de doar 3% din finanţările din domeniul mediului este alocat pentru a restaura terenurile şi pădurile, deşi studiile au arătat că acest lucru ar putea contribui într-o măsură importantă la menţinerea încălzirii globale sub pragul celor două grade, mai spune Solheim.

„Trebuie să găsim mijloacele pentru a schimba acest lucru, iar o modalitate este de a folosi puterea de transformare a sistemului financiar'', a spus acesta.

UNEP a anunţat săptămâna trecută stabilirea unui parteneriat cu banca franceză BNP Paribas pentru a canaliza finanţări de 10 miliarde de dolari proprietarilor de mici ferme din ţările în curs de dezvoltare, până în anul 2025, care i-ar ajuta să-şi crească veniturile şi ar contribui la protejarea pădurilor şi pământurilor.