Studiu în premieră | Cum funcționează „judecata morală” a unui terorist

Un studiu științific de amploare anunță o nouă perspectivă asupra factorilor morali care alcătuiesc modul de gândire al unui terorist.

Detalii dintr-un experiment unic în peisajul științific internațional, care urmărește „înțelegerea științifică a mentalității teroriștilor”, au fost publicate în ultimul număr din Nature Human Behavior. Cercetători din Chile, Argentina și Columbia au lucrat cu 66 de foști combatanți ai unei grupări paramilitare columbiene aflați în prezent în spatele gratiilor. Majoritatea dintre acești teroriști sunt de extremă dreapta și au fost implicați în masacre cu sute de victime.

Columbia este țara sud-americană cu cea mai mare rată de insurgenți din lume.

Cercetările au scos la iveală ceea ce oamenii de știință au descris ca fiind un „model anormal de judecată morală” în rândul teroriștilor studiați. În baza acestui pattern, cercetătorii spun că poate fi creat un „scor” psihologic care ar putea reprezenta o modalitate „corectă” de a diferenția între mentalitatea unui terorist și cea a unui „non-criminal”, relatează BBC.

În timpul testării, subiecților le-au fost prezentate o serie de scenarii în care personajele au cauzat – deliberat sau accidental – rău unor alte personaje. Apoi, fiecare dintre subiecți a fost rugat să noteze scenariile pe o scară pornind de la total interzis, la total permis.

„Răspunsul tipic este că încercarea de a face rău intenționat ar trebuie să aibă parte de mai multă obiecție decât cea a răului accidental. Dar pattern-ul teroriștilor a dovedit opusul”, a declarat unul dintre cercetători, Agustin Ibanez, de la Universitatea Favaloro din Buenos Aires, adăugând că modelul depistat a revelat faptul că „teroriștii judecă acțiunile altor persoane concentrându-se mai degrabă pe rezultatul unei acțiuni, decât pe intenția fundamentală din spatele acelei acțiuni”.

„Acesta este primul studiu care demonstrează această trăsătură psihologică din codul moral al unui terorist, care aprobă orice acțiune, atâta timp cât își atinge scopul”, a mai explicat Ibanez.

Prin acest studiu, cercetătorii speră să obțină un set de concluzii care să contribuie substanțial la construirea unui profil psihologic ce ar putea fi de folos în domeniul criminalisticii. Următorul pas, precizează aceștia, este acela de a depista modul în care posibilul profil psihologic poate fi predictibil atunci când vine vorba de depistarea „indivizilor insurgenți periculoși”.

O altă pistă a cercetării a dus la concluzia că există diferențe în ceea ce privește „originile și trăsăturile psihologice ale formelor de terorism”.

„De exemplu, în rândul subiecților pe care i-am studiat, religia nu pare a fi un factor relevant. Din contră, majoritatea foștilor combatanți din Columbia s-au alăturat grupărilor paramilitare din rațiuni economice – pentru că au primit un salariu. Dar mi-aș dori ca psihologii criminaliști să folosească un scor moral ca acesta pentru a evalua cât de mult reprezintă o amenințare o anumită persoană”, a mai spus Agustin Ibanez.