Sâmbătă, pe data de 14 octombrie, credincioșii o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva 2023. În aceeași zi, peste 42.000 de români îşi serbează ziua onomastică, potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Populaţiei. Sf. Parascheva are o influenţă foarte mare asupra conştinţei poporului român. Astfel că, an de an, hramul acesteia transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară, credincioşii înălţând rugăciuni pentru sănătate şi pace la racla cu moaştele acesteia.
În 14 octombrie 2023 va fi oficiată slujba Sfintei Liturghii, începând cu ora 9.30, pe un podium amplasat pe Pietonalul Ştefan cel Mare, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane. Slujba va putea fi urmărită şi de la distanţă, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate de Primăria Municipiului Iaşi în mai multe locuri.
Tradiţii şi obiceiuri de Sf. Parascheva
În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi.
De Sf. Parascheva nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.
Potrivit tradiţiei, astăzi fetele care cos şi care spală vor rămâne nemăritate.
Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.
Tot pe 14 septembrie se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.
Ziua Sfintei Parascheva este şi zi de pomenire a celor trecuţi în „Lumea Neîntoarcerii”. Cu acest prilej, se dau de pomană pâine din grâul nou şi must.
Numită „luminătoarea casnică a Moldovei”, Sf. Parascheva este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.
Ce nume sunt sărbătorite pe 14 septembrie, de Sfânta Parascheva
Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Populaţiei, sunt 38.772 de femei care poartă numele de Parascheva sau derivate ale acesteia şi 3.352 de bărbaţi care se numesc Paraschiv sau derivate ale numelui.
Cel mai întâlnit nume la femei este Paraschiva - 34.072 de persoane, urmat de Parascheva - 2.047, Parasca - 1.105, Chivuţa - 562, Chiva - 417, Pachiţa - 394, Paraschiţa - 74, Vuţa - 46, Paraschieva - 45, Parastiţa - 8 şi Paraschivuţa - 2.
La bărbaţi, cel mai întâlnit nume este Paraschiv - 3.017, urmat de Chivu - 219, Petcu - 98, Paraschivu - 10, Paraschiţă - 6 şi Chivuţă - 2.
Moaștele Cuvioasei Parascheva
Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea. Ea a murit la vârsta de 27 de ani.
În 1641, moaştele acesteia au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.
În acelaşi an, moaştele au ajuns la Iaşi, fiind aşezate cu cinste în biserica Sfinţii Trei Ierarhi, aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi, unde se află şi în prezent.
Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă în 1955 de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Tot atunci a fost stabilită şi data de sărbătorire a Sfintei Parascheva - 14 octombrie.
Editor : C.L.B.
