Tensiune, proteste și pesimism în R. Moldova. Dan Dungaciu: Girarea elitei politice de la Chișinău, strategie de evitat pentru București

Data publicării:
protest chisinau - 7320369-Mediafax Foto-Radu Stefan

Nu se va mai putea face politică în Republica Moldova ca înainte, dacă nu vor cădea capete dintre cele mai importante și asta este miza pe care trebuie să o urmărim la Chișinău, mai spune expertul. Marea dilemă a clasei guvernamentale de la Chișinău este că trebuie să meargă fie ea până în pânzele albe, pentru că dacă nu, populația va merge până în pânzele albe. Nivelul de revoltă și de îndârjire este, în opinia lui Dan Dungaciu, aproape unic la Chișinău. „Rareori am văzut o mulțime atât de determinată”, a spus politologul la Digi24.

Situaţia din Republica Moldova este din ce în ce mai tensionată. Mii de oameni au ieşit în stradă duminică pentru a protesta faţă de clasa politică şi de sistemul bancar. Manifestaţia a început după ce s-a descoperit că din conturile băncilor lipseşte un miliard de euro. Iar aceasta nu este singura veste proastă pentru liderii de la Chişinău. Potrivit Radio Europa liberă, declaraţia finală a summitului Parteneriatului Estic nu prevede nicio menţiune cu privire la deschiderea Uniunii Europene faţă de Republica Moldova.

Pe 3 mai au avut loc la Chișinău două evenimente semnificative, a explicat Dan Dungaciu. Primul a fost lansarea unui partid din opoziție proeuropean, principalul partid din opoziție proeuropean, Partidul Liberal, în campania electorală pentru alegeri locale cu un slogan de tipul „Ne-au furat, ne-au trădat, e timpul să facem dreptate”. „Asta înseamnă că până și alegerile locale se vor desfășura nu sub lozinci specifice unor alegeri locale, ci sub egida unei bătălii împotriva corupției, care a dus ca Republica Moldova să se situeze sub plafonul prin care să fie băgată în seamă, luată în serios de către Bruxelles pentru o eventuală extindere”, a punctat Dan Dungaciu.

 

FOTO: Mediafax Foto

La câteva ore după aceea, a intervenit această manifestație din Piața Marii Adunări Naționale, în care furia, revolta cetățenilor a fost evidentă. „Erau acolo oameni maturi, nu oameni tineri care au trecut prin piață ca să facă o manifestație. Deci, oameni maturi cărora, într-un fel, le-a ajuns cuțitul la os, care au simțit și trădarea, și furtul pe propria piele”, a povestit Dan Dungaciu. „Altminteri spus, suntem la începutul unui șir de reacții în societatea Republicii Moldova, un răspuns tardiv, dar nu prea tardiv, mai întârziat, dar nu foarte târziu la ceea ce fostul ambasador al Germaniei spunea la un post de televiziune din Chișinău, după ce statul a vândut pachetul majoritar de la Banca de Economii: dacă așa ceva s-ar fi petrecut în Germania, lumea ar fi ieșit în stradă!”, a menționat directorul Institutului pentru Relații Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.

„Societatea simte că de azi înainte în Republica Moldova iluziile s-au sfârșit. Cine crede că populația din Republica Moldova nu este convinsă că, de fapt, vinovații (pentru pierderea banilor din banci – n.r) sunt chiar la vârful puterii, astăzi, la Chișinău, se înșeală! Populația nu va fi mulțumită cu acarii Păun care probabil că astăzi sunt pregătiți la Chișinău pentru a fi pedepsiți pentru furtul banilor. Asta nu va face decât să ridice nivelul de revoltă”, avertizează Dan Dungaciu.

Populația vrea să se întâmple ce se întâmplă și la București, nu degeaba au făcut campania „DNA, treceți Prutul!”, este de părere politologul. În opinia sa, „softpower-ul de la București este cea mai eficientă marfă de export pentru România în acest moment”.

Numele premierului moldovean nici măcar nu a fost pomenit la proteste, pentru că toată lumea este convinsă la Chișinău că nu numele premierului moldoven și nici persoana sa nu contează în această ecuație. Lumea nu a ieșit în stradă din cauza salariilor, pensiilor mici. E complet fals acest tablou, spune Dan Dungacu. Nu contează premierul. Nici dacă ar pleca mâine premierul, tot guvernul, lumea nu ar fi satisfăcută. Populația vrea ca cei implicați politic să plătească și dacă nu se va întâmpla asta, populația va merge până în pânzele albe, a declarat Dan Dungaciu, la Digi24.

Lăudarea guvernanților de la Chișinău, strategie de evitat pentru București și Uniunea Europeană

În privința Parteneriatului Estic, este o mare dezamăgire, dar o dezamăgire la care am fi ipocriți dacă am pleca de la ipoteza că nu ne-am fi așteptat, a spus analistul.

În ecuația geopolitică, în care vedem Rusia cu influență la Bruxelles, ratăm un element important: niciun rus n-a fost în guvernul de la Chișinău atunci când Banca de Economii a fost prădată, atrage atenția Dan Dungaciu. „Fără îndoială că Federația Rusă își dorește ca Parteneriatul Estic să se blocheze, dar între noi fie vorba, guvernanții de la Chișinău n-au făcut nimic ca Parteneriatul Estic să meargă mai departe. Dosarul Băncii de Economii riscă, din păcate, să pună Republica Moldova în aceeași categorie cu Ucraina, altfel spus, corupția din instituții, corupția clasei politice să submineze în așa măsură Republica Moldova, încât niciun proiect de apropiere europeană să nu fie nici măcar teoretic de conceput”, avertizează expertul.

Problema Chinșinăului este că elita politică guvernamentală nu a făcut tot ce depinde de ea. „E o mare eroare strategică, după părerea mea, ca Uniunea Europeană să gireze în continuare, la Chișinău, atunci când reprezentanții Bruxelles-ului vin aici, să gireze într-un fel sau altul elita politică de la Chișinău, care s-a decredibilizat complet în ochii populației. O asemenea strategie ar trebui evitată inclusiv de către oficialii de la București, pentru că nu face decât să decredibilizeze instituțiile europene”, spune Dan Dungaciu. Când populația vede ce se întâmplă cu clasa politică și vede ce face clasa politică, mesajele pozitive apropo de clasa politică de la Chișinău – care vin pe relații personale, pe relații de familii politice – fac rău Uniunii Europene. Un înalt reprezentant al Uniunii Europene îl lăuda pe premierul Gaburici ca fiind foarte determinat pentru reforme, iar la câteva zile după aceea i s-a deschis un dosar penal apropo de diplomele academice ale acestui premier, a exemplificat Dan Dungaciu. Sigur că e dezamăgitor pentru populație să vadă că înalți oficiali europeni nu percep corect realitățile de la Chișinău. Din păcate, șansele pentru apropierea credibilă a Republicii Moldova de Uniunea Europeană sunt extrem de reduse, populația a înțeles asta și nu vrea ca Republica Moldova să se transforme în Ucraina, încercând, pe ultima sută de metri, să salveze ce mai poate salva, a explicat, la Digi24, Dan Dungaciu, directorul Institutului pentru Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.

Ce a fost la 3 mai, la Chișinău

„Spiritul european pe care noi, moldovenii, am crezut, în calea asta spre Europa, ei au trădat-o, ei au călcat-o în picioare!”, a declarat una dintre zecile de mii de persoane care au participat la manifestația de duminică de la Chișinău.

Mii de oameni – 50.000, după unele estimări - au protestat în faţa Parlamentului faţă de corupţia despre care spun că pune în pericol drumul european al Republicii Moldova. Temerile moldovenilor care speră să devină membri ai Uniunii Europene sunt confirmate de jurnaliştii de la Radio Europa Liberă.

Potrivit acestora, declaraţia finală a summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc la Riga, la sfârșitul lunii, nu conţine nicio referire la deschiderea uşii Uniunii Europene pentru Republica Moldova, Ucraina sau Georgia. Această omisiune ar reprezenta un pas înapoi faţă de reuniunea de acum doi ani de la Vilnius, la care aceste ţări au semnat acordul de parteneriat. Astfel, apreciază jurnaliştii, este o dovadă a faptului că presiunile Rusiei au dat roade la Bruxelles, pentru a menţine aceste state în sfera de influenţă a Moscovei.

În aceste condiţii, senatorul american John McCain a atras atenţia că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să preia controlul asupra unor teritorii din Republica Moldova, aşa cum a procedat în Ucraina. El a spus că liderul de la Kremlin vrea să creeze un coridor terestru între Rusia şi Crimeea, prin oraşul ucrainean Mariupol, care ar fi următoarea ţintă a lui Vladimir Putin. Senatorul american a fost și la Chişinău, unde a vorbit despre ameninţările Kremlinului: „Împărtăşim îngrijorarea faţă de acţiunile recente ale preşedintelui Vladimir Putin în Crimeea şi ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a altor state din regiune, inclusiv Moldova”, a spus McCain.

Senatorul american aminteşte că în Republica Moldova există 14.000 de soldaţi ruşi din aşa-numitele trupe de meţinere a păcii pe care Vladimir Putin i-ar putea folosi într-un asemenea scenariu.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri