Exclusiv „Presiunea pe datoria publică se menține”: Avertismentul economistului Ionuț Dumitru legat de deficit și bugetul României

Economistul Ionuț Dumitru a declarat miercuri la Digi24 că, în ciuda reducerii deficitului bugetar anul trecut, presiunea pe datoria publică rămâne ridicată, iar spațiul fiscal al României este practic inexistent. Cu venituri din taxe de doar 28% din PIB și cheltuieli obligatorii care consumă aproape tot, bugetul rămâne vulnerabil, iar orice decizie privind taxele locale depinde strict de voința politică a coaliției.

Declarațiile consilierului premierului Ilie Bolojan vin în contextul în care UDMR cere ca guvernul să permită autorităților locale să reducă taxele majorate la începutul anului și să reintroducă facilități fiscale pentru persoanele vulnerabile. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Digi24 că o revenire asupra majorărilor „nu ar fi un semn de slăbiciune, ci de maturitate”.

„Presiunea pe fiecare cetățean e foarte mare. Anul trecut inflația a fost de aproape 10%. Ultima picătură a fost cu aceste taxe mărite. Am cerut ca între limita inferioară și cea superioară cerută de Guvern primarii să aibă posibilitatea, până la aprobarea bugetului, să revină asupra deciziei și să dea o reducere de până la 50%”, a spus acesta.

Consilierul premierului: „Toate partidele din coaliție au votat aceste creșteri”

Întrebat ce s-ar întâmpla dacă Guvernul ar decide acum reducerea taxelor abia majorate, consilierul premierului, economistul Ionuț Dumitru, subliniază că situația nu este doar tehnică, ci politică.

„Nu știu ce s-ar întâmpla, trebuie văzut, dar trebuie spus că aceste creșteri de taxe locale au fost votate de toate partidele din coaliție, pentru că a fost și un vot în Parlament, dacă ne aducem aminte. Sigur că până la urmă e o decizie politică ce se va întâmpla și probabil că va fi o decizie luată la nivelul coaliției”, afirmă Dumitru.

El explică și un alt motiv pentru care majorările au fost atât de bruște: impozitele locale pe proprietate au crescut foarte puțin în ultimul deceniu, deși România și-a asumat în PNRR creșteri semnificative ale bazei de impozitare.

„Toți membrii coaliției au votat aceste creșteri când a fost asumat această creștere de taxe locale, pentru că noi venim după o perioadă în care taxele locale, impozitele pe proprietate în special, au crescut destul de puțin în anii anteriori, deși România avea niște angajamente să le crească semnificativ, conform a angajamentelor asumate în PNRR în special și nu s-a întâmplat lucrul acesta. Știm că a fost o decizie chiar și în 2023, 2024 de a crește aceste taxe, dar s-a renunțat la momentul respectiv. Iar acuma probabil că, evident, când nu ai făcut creșteri, dintr-o dată creșterile par foarte mari și sunt într-adevăr foarte mari”, a subliniat consilierul premierului Bolojan.

Dumitrul atrage atenția că reducerea taxelor locale poate afecta direct funcționarea unor primării, mai ales a celor mici și mijlocii: „Să nu uităm însă că autoritățile locale din România, așa cum arată cifrele, au o dependență foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Adică ele nu au independență financiară prea mare, dimpotrivă, chiar sunt foarte vulnerabile. Cumva, nu au resurse locale prea semnificative, nici măcar să-și acopere cheltuielile curente. Și atunci transferurile de la bugetul de stat sunt foarte importante și evident că aici intervin și factori politici, lucrurile se complică”.

Datoria publică și deficitul: „Situația este mai complicată decât pare”

România plătește aproximativ 18 lei din fiecare 100 de lei cheltuiți pentru dobânzi, dar Ionuț Dumitru spune că situația reală este chiar mai gravă.

„Situația e mai complicată decât pare, pentru că discutăm chiar de în jur de 30% din ceea ce cheltuim, finanțat din taxele și impozitele pe care le încasăm. Dacă nu am avea partea de fonduri europene pe care o avem, și se vede și pe venituri și pe cheltuieli, sigur că e și un impact negativ pe partea de deficit, dar din ce încasează statul recurent din taxe și impozite, peste asta noi adăugăm o cotă semnificativă de împrumuturi și e, sigur deficitul a mai scăzut anul trecut, probabil în jur de 25% din ceea ce cheltuim e finanțat o parte din împrumuturi, da, acest 25%, probabil în jur de 25%, și o parte din taxele și impozitele pe care le încasăm”, a declarat economistul.

Consilierul premierului Ilie Bolojan a subliniat că presiunea pe datoria publică se menține și în 2026, deși deficitul bugetar a fost redus anul trecut.

„Deficitele rămân în continuare foarte mari. Adică ce ignorăm cumva este că presiunea pe datoria publică se menține atâta timp cât deficitele bugetare continuă să fie mari, chiar dacă în scădere. Deci noi am reușit anul trecut să reducem deficitul bugetar la un 7,7% față de anul anterior, când am avut pe cash 8,6 în 2024, deci am redus anul trecut deficitul bugetar, am reușit să schimbăm direcția, să ne ducem în direcția corectă, direcția bună, dar mai e un drum lung de parcurs, iar acest drum de parcurs va însemna că și anul acesta și anul viitor vom avea deficite mari, adică anul acesta un șase, șase și ceva la 100 din PIB, anul viitor un cinci, cinci și ceva la 100 din PIB și până în 2032 31, când reducem la sub 3% din PIB”, a declarat Ionuț Dumitru.

„Consumăm foarte mult pentru cheltuielile sociale”

Consilierul premierului arată însă că dezbaterea despre taxele locale trebuie privită în ansamblu: „Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa”.

„Din acești 28% din PIB, noi finanțăm cam în felul următor: în 2024, spre exemplu, aveam salarii în sectorul public de aproape 11% din PIB, ele au mai scăzut anul trecut, pentru că au fost înghețate salariile și probabil că vor scădea și anul ăsta, pentru că și în 2026 sunt înghețate salariile în sectorul public. Deci noi cheltuiam dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB salarii și mai aveam și partea de asistență socială, care include în primul rând partea de pensii pe la un 11-12% din PIB, deci deja din 28% din PIB, 11 salarii plus încă 12, asistență socială, deja se duceau un aproape în jur de 90% din ce încasăm din taxe și impozite, pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii. Evident că noi astfel de situație dacă mai adaugi alte cheltuieli, obligatorii, cum sunt cheltuielile cu dobânzile pe care le-ați menționat dumneavoastră, circa 3% din PIB, ca să ne dăm seama cât de mare este acest procent, este maximul de deficit bugetar pe care îl permit reglementările europene. Adică noi avem un maxim de deficit bugetar în care trebuie să ne încadrăm, de 3% din PIB și 3% din PIB, noi îl consumăm doar cu dobânzi”, a explicat economistul.

El a detaliat și motivele pentru care bugetul României rămâne tensionat, explicând că „lucrurile sunt foarte complicate” în condițiile în care deficitul trebuie în continuare să fie redus.

„Presiunile suplimentare pe care le avem în buget, creșterea cheltuielilor de apărare, adică bugetul nostru este în continuare foarte tensionat. Din veniturile mici pe care le încasăm din taxe și impozite, consumăm foarte mult pentru cheltuielile sociale și dacă adăugăm și partea de dobânzi, care iarăși e o cheltuială obligatorie, dacă mai adăugăm și obligațiile pe care le avem ca stat membru NATO, să creștem cheltuielile de apărare, lucrurile sunt foarte complicate și de aceea trebuie să reduci deficitul bugetar și să încerc să conectez mai bine taxele și impozitele, pentru că spațiul bugetar pe care îl ai este inexistent și deficitul trebuie redus, pentru că înseamnă datorie publică în creștere”, a mai spus consilierul premierului Ilie Bolojan.

Editor : M.I.

• Etichete:
• buget
• deficit
• taxe locale
• ionut dumitru
• datorie publica
• cheltuieli sociale
• guvernul bolojan

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei