Generaţia Revoluţiei. „Ofiţeri nepregătiţi, soldaţi entuziaşti şi naivi, asta era Armata. Am fost împuşcat în zona inimii”
Cele mai multe mesaje sunt de la telespectatori care au participat nemijlocit la Revoluţie. De exemplu, un mesaj tulburător vine de la Constantin, care ne-a scris că avea 19 ani la Revoluţie şi era soldat în Armata Română. Nu are cum să uite, pentru că a fost împuşcat în inimă.
"Am avut misiuni în care chiar ofiţerii uitau să-şi asigure arma. Ofiţeri nepregătiţi, soldaţi prea entuziaşti şi naivi, asta era Armata. Eram în Mangalia atunci, după câteva misiuni am fost împuşcat în zona inimii, la circa 1,5 cm. România, ţara pentru care am vărsat sânge a ajuns ţara unde oamenii obişnuiţi merg cu capul în pământ", spune Constantin Racoveanu.
"Mergeam liniştiţi spre Focşani, însă ne tot puneam întrebări de ce erau multe maşini mici, cu număr rusesc, care mergeau în aceeaşi direcţie cu noi, cu toate că era duminică. Abia după o zi sau două auzeam la "Şopârlica" (Radio Europa Liberă) despre evenimentele din vestul ţării", a scris Daniel Teodor.
Claudia avea doar şase ani şi stătea în casa bunicilor la Revoluţie. Spune că singurele lucruri pe care şi le aminteşte sunt imaginile transmise la Televiziunea Naţională cu revoltele din Bucureşti, care au făcut-o pe bunica ei să plângă.
"La televizor erau imagini terifiante, se striga "Libertate", iar bunica plângea... M-am ascuns sub masă şi priveam, prin faţa de masă, la televizor Revoluţia", povesteşte Claudia.
„Aveam 14 ani, credeam în vise, în Revoluţie. Am decupat stema de la drapel şi cu mare drag l-am arborat în vârful casei”, povesteşte Marcel.
Ion Valerian ne scrie că a mers în Piaţa Romană în timpul luptelor de stradă. Acolo a auzit şi primele focuri de armă care se trăgeau în Piaţa Universităţii.
"Acolo nişte TAB-uri au rupt rândul de demonstranţi de blocul diplomaţilor. Am văzut un student blond cu părul lung, lovit din plin de un camion de armată. Tinerii ofereau flori soldaţilor, îi îmbrăţişau. Mulţi parcă nu erau români, totuşi... După care am auzit prima rafală de AKM-uri din Piaţa Universităţii", îşi aduce aminte Ion Valerian.
Un alt telespectator ne spune că pe 21 decembrie a încercat să ajungă în Piaţa Revoluţiei, unde fostul dictator îşi ţinea ultimul discurs, însă nu a fost lăsat de miliţieni. A luat primul tren spre Giurgiu, unde a îndemnat oamenii să iasă în stradă. Mulţi i s-au alăturat. Îşi aminteşte că împreună au spart geamurile unei librării, au adunat toate cărţile cu Ceauşescu şi le-au ars.
"Am luat trenul spre Giurgiu. A doua zi am mers la combinat, am intrat prin toate birourile şi am îndemnat oamenii să iasă în stradă. Am reuşit să formăm o coloană de câteva sute de oameni şi am plecat spre centrul oraşului. Când am ajuns la librăria din centru, am spart geamurile, am adunat toate cărţile lui Ceauşescu şi le-am dat foc", este mesajul transmis de Tache Zorilă.
Tu ce ai făcut la Revoluție?
Îți aduci aminte unde erai în decembrie '89? Unde iți erau părinții și prietenii, ce făceai, la ce te-ai gândit urmărind evenimentele de atunci sau participând la ele? Ajută-ne să recreăm povestea acelor zile, povestea unei generații.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
