Bisericile de lemn din Transilvania, în pericol 

Kelemen Hunor vede un guvern PSD-PNL-UDMR ca cea mai bună variantă de ieșire din criză. Bolojan vorbește de guverne „armistițiu”

Aflat sub control judiciar, Ciprian Ciucu a primit aprobarea să plece în concediu. Unde merge edilul în vacanță

Scandal la Primăria Timișoara. Zeci de angajați au încercat să intre în sediu după ce au obținut suspendarea deciziilor de concediere

Europa, supravegheată de Kremlin timp de 18 luni. Rusia ar fi folosit drone pentru a spiona situri nucleare: „O campanie coordonată”

Ilie Bolojan, prima reacție în cazul azilelor ilegale din Bihor: „Nu am avut tangențe, nu am avut competențe de reglementare”

Avertismentul unui climatolog: Furtunile vor deveni tot mai frecvente. „Este o certitudine și asta arată toate studiile”

Atac masiv asupra Kievului: cel puțin 13 morți și mai mulți răniți în urma bombardamentelor rusești cu drone și rachete balistice

Restricții pe DN1, în București: risc de prăbușire a unui stâlp de iluminat. Trafic afectat pe Pasarela Ikea

Sediul Trezoreriei Municipiului București, inundat în urma furtunii. Dosare, calculatoare și echipamente, afectate de apa infiltrată

Biserica de lemn de la Grânari a fost construită în jur de 1690 de către comunitatea ortodoxă din sat. Data exactă nu se cunoaşte însă, deoarece nu există niciun document care să o ateste.

"Datorită vitregiilor vremii, bătrânii ar fi ţinut la ei acasă aceste documente şi, probabil, după ce au murit bătrânii, copiii lor, luând documentele de-a valma, nu le-au păstrat sau nu le-au urmărit", spune Marius Ţichindelean - preot ortodox Grânari.

După anul 1700, prin ordinul Mariei Tereza, când Transilvania a intrat sub stăpânirea habsburgilor, ortodocşii au fost obligaţi să treacă la greco-catolicism. Şi biserica de la Gânari a avut aceeaşi soartă.

Totuşi, anul trecut, un grup de cercetători din Sibiu a găsit în Biblioteca Judeţeană documente oficiale care atestă că biserica a fost la origini otodoxă. Aflată acum sub administrarea parohiei ortodoxe şi inclusă pe lista celor mai ameninţate situri culturale din Europa, biserica a intrat în lucrări de restaurare. Aşa se face că o asociaţie nonguvernamentală a luat clopotniţa care va fi modernizată într-un atelier improvizat dintr-o sală de sport. Totul, pe banii unor companii private care au sponsorizat proiectul.

"Vrem să restaurăm atât clopotniţa, cât şi biserica din Grânari. Clopotniţa, după cum vedeţi, se restaurează la sediul Facultăţii de arhitectură pentru că e mult mai simplu pentru studenţi să lucreze aici după care o să o montăm la faţa locului în vară", spune  Eugen Vaida - arhitect.

Chiar dacă primăria nu contribuie cu finanţare la restaurare, vrea să creeze o infrastructură necesară astfel încât biserica să fie transformată într-un obiectiv turistic.

"Vrem să profităm de apropierea de Viscri, venim cu infrastructură, venim cu obiectivul turistic reabilitat care nu este meritul nostru, este al celor care au promovat proiectul. Însă, în funcţie de solicitări, le vom acorda tot sprijinul", declară  Ioan Boeriu, primarul comunei Jibert. 

Tot ce a mai rămas din vechiul lăcaş de cult care era frecventat odinioară de toţi sătenii, sunt câteva obiecte de mobilier: un cuier şi iconostasul.

În acelaşi stadiu de degradare mai sunt peste o sută de biserici din România şi alte situri aflate în patrimoniul cultural al Belgiei, Greciei, Italiei, Portugaliei, Rusiei şi Serbiei.