Cea mai modernă ciupercărie din Estul Europei

De ce au nevoie SUA de mai multe trupe și avioane în România. General: „Aplică legile luptei armate”

Volodimir Zelenski vine joi, 12 martie, în România. Președintele ucrainean va avea o întrevedere cu Nicușor Dan

Daniel Dăianu avertizează: Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar provoca un șoc energetic global

Medicul demis după scandalul de la centrul de arși Floreasca îl dă în judecată pe ministrul Sănătății

Patru din zece funcții de conducere în România sunt ocupate de femei. Ce le diferențiază de bărbații lideri

„Este un simbol al puterii”. Istoria de 200 de ani a tronului pe care au stat ultimii domnitori ai Moldovei. Cum arată astăzi

Povestea lui Gobi, barza care și-a petrecut iarna într-un sat din județul Covasna. Localnicii au adoptat-o

Orașul în care câinii-roboți patrulează pe străzi și promovează curățenia. Localnicii sunt sceptici

Fritz: PSD vrea să finanțeze tot pachetul social, dar fără să spună de unde vin banii

În 2000, după ce a învățat meserie în Ungaria, Nemeti Gergely s-a întors în România, dornic să investească într-o ciupercărie, afacere care pe vremea aceea nu avea concurenţă. A fost greu la început, pentru că românii nu erau mari consumatori de ciuperci. A ajuns însă acum să producă cele mai multe ciuperci româneşti care ajung pe piaţa internă. 

"După informațiile mele, consumul este pe cap de locuitor de 1 kilogram, asta undeva la 20-22 de milioane, din care zic că 80% producem deja noi (n.r. românii) înseamnă undeva la 16-17 milioane. Noi producem undeva la 8 milioane de kilograme", susţine Nemeti Gergely, proprietarul ciupercăriei.

Pentru fiecare kilogram vândut, proprietarii fermei din Sălaj primesc între 5 şi 6 lei şi vând săptămânal peste 140 de tone. Din profiturile obţinute, patronii au reuşit în urmă cu 3 ani să îşi dezvolte afacerea, astfel încât acum se laudă cu cea mai modernă fermă din Estul Europei, cu sisteme computerizate de ultimă generaţie, aduse din Olanda.

"Avem un program pus la punct. Se reglează automat după anotimp, tot timpul asigură clima optimă, apă caldă, apă rece, aburi", mai explică Nemeti Gergely.

În ferma care măsoară peste 30.000 de metri pătraţi, nu se folosesc deloc substanţe chimice. Chiar şi dezinfectarea halelor se face cu aburi.

Producţia mare de ciuperci a necesitat şi o forţă de muncă pe măsură. Ciupercăria din Nuşfalău are angajaţi care ar putea popula un sat întreg: 320 la număr.

"E foarte greu cu locurile de muncă și la vârsta mea nu aș avea unde să mă duc altundeva", spune, de altfel, una dintre angajate. 

"Locurile de muncă contribuie la puterea de cumpărare. Direct şi indirect contribuie la bunăstarea locuitorilor comunei Nuşfalău", a precizat şi Maria Rad, secretarul comunei Nuşfalău.

Cinci la sută din producţia de ciuperci de la Nuşfalău este exportată.