Are balta peşte. 120 de tone de şalău vor putea fi pescuite din Razim

Atacuri rusești la granița României. A fost emis RO-Alert pentru nordul județului Tulcea

Ursula von der Leyen susține eliminarea vetoului în deciziile UE, după victoria lui Peter Magyar în Ungaria

Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță, apel la Peter Magyar: Trebuie urgent să deblocheze fondurile UE

Peter Szijjarto, acuzat că distruge documente: declarațiile noului lider de la Budapesta

Mesajul lui Donald Trump, după ce blocada SUA asupra porturilor iraniene a intrat în vigoare: „Va fi eliminată imediat”

Peter Magyar îl acuză pe Orban că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania

Peter Magyar, atac dur la Viktor Orban după victoria electorală

Rogobete, întâlniri la Washington cu Pfizer și Banca Mondială: discuții privind recuperarea pierderilor din vaccinurile COVID

Reacția Kremlinului, după înfrângerea în alegeri a lui Viktor Orban

Saltele, aşa cum le numesc experţii, sunt făcute din nuiele felxibile de răchită, sub formă de cadre. Ele imită întocmai mediul natural, zonele preferate de şalău pentru depunerea icrelor.

Din aceste cuiburi, peste trei ani, vor ieşi în jur de 80.000 de peşti din specia şalău, adică peste 120 de tone de peşte vor ajunge în magazine, valoarea depăşind 2 milioane de lei.

Ştefan Cocia, inginer piscicultor: "Am amplasat nişte ţarcuri din plasă foarte deasă. Aceste ţarcuri au rolul de a împiedica pătrunderea, în momentul în care ajung acolo, a dăunătorilor: peştişor, ştiu eu, insecte care deteriorează calitate sau consumă chiar alevinii care vor ieşi din icre

Roman Isacov, fost pescar, lucrează de 10 ani la Baza de Cercetare Piscicolă de la Enisala. A renunţat la pescuit pentru că aici a găsit un loc e de muncă stabil dar şi pentru că a înţeles că balta poate rămâne fara peşte dacă se pescuieşte excesiv.

Roman Isacov, fost pescar: "Se face o treabă frumoasă că se repopulează Rezemul. Dacă nu avem grijă de Razem, o să dispară peştii."

Iar populaţia de şalău scade an de an, spune Simion Lucian, guvernatorul Deltei Dunării: "Se înregistrează, anual, nu într-un procent îngrijorător, dar acest procent se adună undeva până în 5%"

Victor Maxim este un fost pescar care a luat drumul străinăţii pentru că nu a putut să trăiască doar din vănzarea şalăului. Avea un profit anual de circa 2.000 de euro, dar datoriile şi investiţia în logistică depăşeau jumătate din sumă.

Victor Maxim, fost pescar: "Nu se merită să investeşti, fiind că investiţia este foarte mare la pescuit. Adică? Ce vă trebuie? Păi, ne trebuie barcă, motor, vârşe, sau nu ştiu cum îi zice. Noi le spunem vintile şi sunt foarte costisitoare."

Administraţia Biosferei Deltei Dunării a cheltuit 150.000 de lei pentru repopularea cu peşte a lacului.

reporter: Oana Manoilă
operator; Alexandru Brînzaru