Mănăstirea Bârsana, stâlp de credinţă. În 1993 a început refacerea mănăstirii, în stil tradiţional
Istoria lăcaşului începe cu o tainică şi frumoasă sihăstrie, cum spune Maica Macrina, ghid pentru cei care vor să ştie mai multe despre mănăstire. Cel care a dispus mutarea mănăstirii aproape de satul Bârsana a fost Balcu Vodă.
"Voievodul a avut grijă să o înzestreze cu toate cele necesare ei pentru dezvoltare astfel că, în scurtă perioadă, mânăstirea devine din ce în ce mai bogată, mai dezvoltată, ia amploare și devine una dintre cele mai vestite din Maramureș, numită pe bună dreptate mânăstire voievodală."
Pe la 1700, biserica ortodoxă din Transilvania trece printr-o grea încercare, sub presiunea catolicismului. Mitropolia zonei este desființată, însă Episcopia Maramureşului mai rezistă 30 de ani, cu Mănăstirea Bârsana drept centru de referinţă.
"Ea fiind cea care întreținea relații sufletești cu celelalte biserici surori din Moldova și din Țara Românească, cu marile tipografii din acele ținuturi de unde procurau cărți de slujbă și de învățătură ortodoxă. Cărțiele ajuse în Maramureș erau distribuite, prin intermediul preoților, credincioșilor din eparhie", spune Maica Macrina, ghidul Mânăstirii Bârsana.
În 1740 cedează şi episcopia, dar mănăstirea mai rezistă încă o jumătate de veac. În cele din urmă, călugării şi preoții se refugiază în Moldova, în timp ce complexul era distrus. Abia în 1993 se pune piatra de temelie a noii mănăstiri Bârsana.
Acum, pe lângă biserică sunt mai multe clădiri cu destinaţii diferite - de la chilia măicuţelor până la muzeu şi spaţii de cazare.
reporteri: Andrea Crișan, Bogdan Costea
operatori: Constantin Gheorghiță, Robert Rezmuves
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
