A RĂMAS PRAFUL. Hipodromul din București era printre cele mai frumoase din Europa

Cursa de cai, doamne şi domni îmbrăcaţi elegant care ţine galerie cailor preferaţi. Cam așa era tabloul curselor de cai din acea perioadă. Astfel de curse de cai au rămas însă o amintire. Adrenalina competiţiei poate fi simţită doar în străinătate. În Bucureşti locul unde se organizau astfel de curse a fost demolat de mai bine de jumătate de secol.

Cel mai mult suferă iubitorii cabalinelor. Elsa se numără printre ei, este mândra proprietară a unui exemplar din rasa de sport românesc. Îl galopează în jurul Capitalei, dar îi lipseşte competiţia.

„Pentru curse de galop ar fi bun dar ar fi nevoie de antrenamente, de aceea un hipodorm ar răspunde bine unui asftel de nevoi”, spune Elsa Exarhu.

Vechiul hipodrom al Bucureştiului era amplasat în zona de nord a oraşului.

De proiectul pentru amenajarea lui, la sfărşitul secolului al XIX, s-a ocupat arhitectul Ion Berindei care avea o misiune cât se poate de precisă. Trebuia să construiască un hipodrom modern care să respecte toate standardele vremii. Compexul construit ocupa peste 60 de hectare.

Ambiţiosul proiect a fost inaugurat cu mare fast în anul 1908.

„Terenul era foarte frumos, iar clădirea principală, acolo unde erau tribunele, era o a adevărată operă de arhitectură extroardinar de reuşită. Era unul dintre cele mai frumoase hipodroame din Europa. Era comparabil cu cel de la Paris”, povestește istoricul Constantin Bălăceanu- Stolnici.

De administraţie se ocupa clubul jocheilor români. Un club elitist şi aristocrat care garanta onestitatea curselor. Acestea erau organizate în fiecare dumincă pe tot parcursul verii. Evenimentul era o adevărată sărbătoare la care participa toată elita societăţii.

„Toată lumea era foarte elegantă. Domnii erau cu joben, nu se concepea să fie în tribuna jokey clubului la o cursă mare fără joben, jachetă sau frac. Doamnele veneau cu haine foarte luxoase. Casele de modă îşi prezentau modelele cu ultimele răcnete creaţiilor lor”, își amintește Constantin Bălăceanu- Stolnici.

De complex s-au bucurat până în anul 1952, atunci când a început construcţia Casei Scânteii. Atunci a dispărut partea dreaptă a hipodromului iar în anul 1963, când s-a construit Pavilionul Expoziţiei Economiei Naţional, Romexpo de astăzi, a dispărut cu totul.

În ultimii ani au existat mai multe iniţiative pentru constuirea unui nou loc de competiţii însă nici un proiect nu s-a materializat încă.