Gradul mediu de umplere al principalelor 39 de lacuri de acumulare din România este de 71,17%, potrivit situaţiei centralizate la 6 august 2026, scrie News.ro. Volumul total de apă înmagazinat este de aproximativ 3,09 miliarde de metri cubi, dintr-o capacitate de retenţie de 4,35 miliarde de metri cubi. Premierul Ilie Bolojan a explicat că pe acumulările cu niveluri foarte mici ale apei se fac lucrări de mentenanță.
Datele arată că nivelul de umplere este apropiat de cel prevăzut în programul de exploatare pentru această perioadă, respectiv 71,4%.
În cazul lacurilor administrate de Hidroelectrica, gradul mediu de umplere este de 72,27%, peste nivelul programat, în timp ce acumulările administrate de Administraţia Naţională „Apele Române” înregistrează un grad de umplere de 68,82%.
La nivelul principalelor acumulări monitorizate, cele mai ridicate grade de umplere se înregistrează la Bolboci (100,16%), Valea de Peşti (98,66%), Gura Râului (94,07%), Lacul Morii (93,61%) şi Tarniţa (93,03%), valori care reflectă un nivel ridicat al rezervelor de apă disponibile.
La polul opus se află acumulările Pucioasa (0%), Drăgan–Remeţi (33,09%), Vîrşolţ (33,44%), Vidraru (46,23%) şi Tau (47,68%). Potrivit raportului, însă, o parte dintre aceste acumulări sunt exploatate în condiţii speciale sau se află sub restricţii tehnice ori în programe de lucrări, astfel încât nivelul redus de umplere nu este determinat exclusiv de condiţiile hidrologice sau de secetă.
Raportul consemnează, totodată, existenţa unor restricţii tehnice la mai multe acumulări, generate de lucrări de reparaţii, infiltraţii sau alte condiţii de exploatare.
În ceea ce priveşte Dunărea, debitul fluviului la intrarea în ţară, la Baziaş, a fost de aproximativ 1.450 mc/s, mult sub media multianuală a lunii august, estimată la circa 3.900 mc/s.
Situaţia volumelor de apă din principalele lacuri de acumulare este monitorizată permanent, acestea având un rol esenţial în alimentarea cu apă a populaţiei şi economiei, producerea energiei electrice, irigaţii şi limitarea efectelor perioadelor de secetă.
Bolojan: Apa nu a luat-o nimeni
Premierul Blolojan spune că lacurile de acumulare care au fost golite aveau nevoie de mentenanţă, pentru că riscau ca sistemele de evacuare să se colmateze.
„Lacurile de acumulare care au fost golite au fost golite pentru reparaţii. Gândiţi-vă că un lac de acumulare pe care îl are România are o construcţie de 50-70-80 de ani, iar dacă în această perioadă nu i s-a făcut întreţinerea, atunci el are grave probleme de funcţionare. Toate lacurile care au avut apa golită au avut-o din motive de mentenanţă. Şi ce se vede este că după ce s-a finalizat reparaţia apa nu a luat-o nimeni, că acum se reumplu aceste baraje, aceste acumulări hidro-tehnice în aşa fel încât sisemele de hidrocentale, sistemele de golire să poată funcţiona”, a afirmat vineri, într-un interviu pentru RFIRomânia, premierul Ilie Bolojan.
El a mai spus că, dacă aceste intervenţii nu ar fi avut loc, s-ar fi ajuns într-o situaţie „foarte gravă”, în care lacurile de acumulare respective nu ar mai fi putut fi golite din cauza colmatării sistemeleor de evacuare.
Editor : B.P.
