Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a subliniat, într-o reacție pe tema azilelor ilegale din Bihor, că „nimeni nu poate lua pe persoană fizică în îngrijire sute de bătrâni vulnerabile”. Acesta subliniază că știa despre activitatea lui Viorel Pașca încă din anul 2016 și că a cerut autorităților să îl ajute să intre în legalitate, lucru „refuzat cu obstinație”.
Reamintim că DIICOT a făcut, marți, percheziții în Bihor într-un dosar penal cu acuzații de grup infracțional organizat și trafic de persoane. Liderul grupării vizate de DIICOT este Viorel Pașca, potrivit surselor judiciare. El este în spatele Asociației Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă.
CITEȘTE ȘI: Rețeaua azilelor ilegale condusă de bihoreanul Viorel Pașca, destructurată de DIICOT. Milioane de lei obținuți pe spatele victimelor
„A refuzat cu obstinație” să intre în legalitate
Anul trecut, o anchetă Pacient în România arăta că bihoreanul găzduiește, fără autorizație, sute de oameni care ajung la el, trimiși fiind de diverse instituții ale statului.
- Dragoș Pîslaru a subliniat că ancheta DIICOT a venit pe fondul unei sesizări făcute de Ministerul Sănătății în anul 2025, la scurt timp după ce Viorel Pașca a abandonat în fața DGASPC Mehedinți șapte pacienți cu dizabilități intelectuale severe, pe care spitalul din Drobeta Turnu Severin i-a trimis la el.
„Nu este rolul meu să comentez decizia DIICOT. Este o anchetă derulată de mai multe luni de zile care și-a urmat cursul (...) Dar, trebuie spus că nimeni nu poate lua pe persoană fizică în îngrijire sute de bătrâni vulnerabili. Chiar dacă are bune intenții și chiar dacă era clar că statul nu avea capacitatea necesară de a se ocupa cum trebuie”, a subliniat Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, într-o postare pe Facebook.
Dragoș Pîslaru subliniază că știa despre activitatea lui Viorel Pașca încă din anul 2016, iar atunci, când ocupa funcția de ministru al Muncii în Guvernul Cioloș, a cerut „ca persoana în cauză să fie sprijinită pentru a intra în legalitate”.
„Nu să îl amendăm, ci să îl ajutăm cu o procedură destul de stufoasă și birocratică. Soluția era licențierea activității și funcționarea într-un cadru legal clar, cu standarde, verificări și responsabilități asumate. Acest lucru a fost refuzat cu obstinație de persoana respectivă, pe motiv că activitatea era desfășurată ca persoană fizică”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
De atunci, potrivit ministrului interimar al Muncii, „situația a rămas total ambiguă”.
„Oamenii vulnerabili continuau să fie găzduiți acolo, însă cadrul legal nu oferea instrumente pentru sancționarea sau oprirea unei activități desfășurate de o persoană fizică, în afara sistemului licențiat de servicii sociale. Nu spun că nu s-ar fi putut face mai mult pe zona publică – într-o măsură a fost totul băgat sub preș și lucrurile au mers înainte. Cu ridicat din umeri”, a mai precizat ministrul.
Ce se întâmplă cu victimele evacuate de DIICOT
Ministrul Muncii a explicat că persoanele vulnerabile identificate în locuințele lui Pașcu din Bihor au fost transferate către centre autorizate.
„Avem supraveghere medicală și asistență permanentă pentru toate persoanele identificate. A fost efectuat un triaj și avem o evidență clară a opțiunilor pentru a-i putea ajuta”, a adăugat ministrul.
Dragoș Pîslaru a mai transmis că există „o datorie instituțională” să se „închidă breșele legislative care au permis ca o astfel de situație să persiste ani de zile într-o zonă gri”.
„Astăzi, prioritatea noastră este siguranța persoanelor vulnerabile aflate acolo, relocarea lor în condiții adecvate și sprijinirea autorităților competente în clarificarea completă a situației.
Acolo unde sunt îngrijite persoane vulnerabile, trebuie să existe empatie, dar și responsabilitate, standarde și control ferm”, a fost concluzia lui Dragoș Pîslaru.
Reamintim că, în timpul perchezițiilor, procurorii și polițiștii au avut nevoie de ajutorul mai multor medici, asistenți, psihologi sau specialiști în consilierea victimelor.
Potrivit DIICOT, au fost implicați oameni de la: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Insittutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” și institutele de medicină legală din Cluj, Mureș și Iași, dar și de reprezentanți ai MAI și ISU.
- Practic, au fost trimise în teren 16 ambulanțe SMURD, 30 de autospeciale pentru transport victime multiple, 34 de microbuze pentru transportul persoanelor, 36 de autospeciale de intervenție și alte mijloace tehnice ale ISU.
„Este vizată cu prioritate salvarea vieții și protejarea integrității fizice și psihice a victimelor, prin efectuarea triajului medical, asigurarea asistenței medicale de urgență, examinarea fizică și implementarea măsurilor necesare pentru preluarea acestora în condiții de siguranță.
Pentru un răspuns medical adecvat și rapid în acordarea asistenței de specialitate pentru persoanele identificate în cadrul activităților de urmărire penală, a fost constituit un spital mobil încadrat cu personal medical și dotat cu echipamentele necesare evaluării și acordării de îngrijiri medicale de urgență”, potrivit DIICOT.
Editor : M.G.
