Un expert în securitate spune de ce crede că hoții au jefuit muzeul din Assen în ultima zi a expoziției. „Este o perioadă propice”
David Maxim, expert în securitate, a explicat la Digi24 de ce jaful de la Muzeul Drents din Assen a fost făcut în ultima zi a expoziției, afirmând că metodele folosite de hoți „te duc cu gândul mai degrabă spre metodele folosite de interlopi.”
„Acest tip de furt te duce cu gândul mai degrabă spre metodele folosite de interlopi, mult mai mult decât hoții de artă. Această spargere a peretelui, spre exemplu, cu explozivi, este una dintre metodele folosite în spargerea bancomatelor. Acolo s-a folosit până mai acum niște ani, după care bancomatele au fost închise efectiv ermetic cu senzor de presiune. Deci dacă explozia avea loc aproape de bancomat, dădea imediat alarma și zona se umplea de fum. De ce au făcut sau cum au ajuns la acest pont arată foarte mult a comandă, nu a furt întâmplător. Furturile acestea nu se fac fără implicare din interior,” a precizat David Maxim.
Expertul a explicat că în primele zile și în ultimele zile ale unei expoziții este „o perioada de cusătură,” când paza artefactelor este mai slabă.
„S-au dus la comandă”
„De ce în ultima zi? Pentru că întotdeauna în primele zile și în ultimele zile este perioada de cusătură, spunem noi, între o perioadă și alta, între o expoziție și alta, timp în care cei grăbiți încep să demonteze sistemele de alarmă că nu mai au nevoie de ele. În zilele în care ajung încă nu totul e funcțional, încă nu totul e pus la punct. La sfârșit a intervenit deja o rutină și paznicii sau angajații de-abia așteaptă ca lucrurile să se schimbe”, a mai spus el.
El a numit perioadele dintre două expoziții „perioade de cusătură”, afirmând că „este o perioadă propice pentru acest gen de furturi și nu, nu e prima dată când se folosește această perioadă de sfârșit al unei expoziți”.
Vedem foarte clar că cei care au făcut această lucrare s-au dus la comandă, părerea mea, pentru că din cele 300 și ceva de piese de aur care erau în acea cameră, n-au luat decât patru care cântăreau în total între un kilogram 300 și un kilogram 600 de aur.
El a continuat să argumenteze: „Dacă e să iei acest kilogram de aur și să-l vinzi ca aur topit, valoarea lui este de 80.000 euro, mai mult sau mai puțin, deci nu justifică, nu justifică de altfel nici de ce n-au furat și alte piese, de ce doar acestea? Ei au venit să lovească aceste piese, să le fure pe acestea și n-au atins nimic de jur împrejur. Deci asta este o comandă. Pe de altă parte, și dacă au furat acest coif, ce să facă cu el? Cine cumpără? Nu poți să pui la licitație și nici pe OLX, adică toată lumea știe ce e asta”.
„Deci în lumea artei sau în lumea acestor artefacte n-ai cum să vinzi așa ceva. Și atunci cel care este dispus să plătească spargerea, o plătește pentru că el niciodată nu va arăta lucrul ăsta, îl va ține undeva într-un sertar și există o perioadă de timp, asta din experiența altor spargeri, există o perioadă de timp limită, rapidă, de o săptămână, două, timp în care se mai poate găsi artefactul. Dacă le lași prea mult timp, ori încep să se simtă amenințați și atunci încep să se gândească la distrugere, sau să-l topească, sau să-l strice definitiv. Sau pot să-l pună într-un mod de păstrare din care nu-l va mai găsi nimeni niciodată sau, cine știe, cu mult noroc, peste 50 de ani, 100 de ani,” a adăugat expertul.
Editor : A.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
