Descoperire istorică în judeţul Iaşi. Groapă comună găsită într-o pădure

Data publicării:
groapa comuna

O nouă groapă comună din cel de-Al Doilea Război Mondial, care completează tabloul masacrării evreilor în vara lui 1941, a fost descoperită în judeţul Iaşi, în pădurea din comuna Popricani. Săpăturile abia au început, iar Parchetul Militar a deschis deja un dosar penal. Locul exact al execuţiilor a fost descoperit în urma analizei mărturiei unui localnic, pe atunci adolescent, cât pe ce să fie executat de soldaţi. L-au lăsat să plece după ce s-au convins că nu este evreu.

Vasile Enache - martor ocular: Patru evrei au făcut o groapă şi patru evrei au făcut altă groapă.

Sunt declaraţii de acum nouă ani ale unui martor ocular care a asistat la masacrarea evreilor, în pădurea comunei Popricani din Iaşi, în cel de-al doilea Război Mondial. El a indicat locul primei gropi comune descoperite acolo în 2010, cu 36 de victime. Acum specialiştii de la Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel au desluşit din gesturile bărbatului, care s-a prăpădit între timp, locul celei de-a doua gropi comune.

Elisabeth Ungureanu - coordonator proiect INSHR "Elie Wiesel": Pe simţ şi pe analiză psihologică am ajuns foarte repede printr-o săpătură efectivă. Adică, am săpat şi am dat de primul femur.

-La ce adâncime?

-La 60 de centimetri, circa. Iar de acolo au preluat cei de la Parchetul Militar Iaşi.

Săpăturile sunt abia la început, iar procurorii militari au anunţat deschiderea unui dosar penal. Pentru prima groapă comună, descoperită în 2010, în imediata vecinătate a celei unde se fac acum cercetările, s-a dat în 2014 sentinţa de genocid. Dincolo de aspectul penal, care nu îşi mai poate produce efectul, ceea ce contează este reparaţia istorică. În satele din Popricani încă mai sunt localnici, care îşi amintesc de atrocităţile soldaţilor români din vara lui 1941.

Constantin Voronciuc: A venit din oraş convoiul acela. Noi eram cu vitele pe imaş. Am zis, ce-i acolo? Când colo, evrei. Se auzeau vorbe că a fugit o fată de vreo 16 ani. A fugi de acolo şi ei au fugit după dânsa şi acolo au împuşcat-o. 

Lucica Baltaru, localnic: I-a pus întâi şi au făcut gropile. Ei, nu altul. Şi pe urmă îi aducea, îi punea pe marginea gropii, le trăgeau un foc, cădeau acolo. Unul peste altul. Şi luau tot! Copil, mamă, tată, fraţi, surori, tot luau.

Cercetările în perimetrul de acum securizat ar putea dura şi câteva luni bune. Participă arheologi, istorici şi procurori criminalişti.

Elisabeth Ungureanu - coordonator proiect INSHR "Elie Wiesel": Martorul ocular care a fost la faţa locului în 1941, în iunie 1941, ne-a spus că erau cel puţin 100 de evrei care au fost şi urmau să fie executaţi.

Alexandru Muraru – istoric: Aceste investigaţii completează un tablou pe care istoricii îl au, dar asupra căruia nu au reuşit să îşi spună spre exemplu ultimul cuvânt în ceea ce priveşte numărul de victime, în ceea ce priveşte întreaga pleiadă de execuţii care a avut loc în jurul Iaşiului.

Din datele de până acum în pogromul de la Iaşi şi-au pierdut viaţa peste 13.000 de evrei.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri