Exclusiv Directorul Institutului de Istorie a Religiilor critică declarația lui Nicușor Dan despre „naționalismul sănătos”: „Nu pare că citește”
Directorul Institutului de Istorie a Religiilor, Eugen Ciurtin, a comentat, duminică seară la Digi24, declarația președintelui Nicușor Dan despre „naționalismul sănătos” și a afirmat că, „deseori, la cel mai înalt nivel”, politicienii români „nu par că citesc”. Istoricul religiilor spune că sintagma trebuie privită cu prudență, întrucât a fost folosită și în discursul și publicațiile extremei drepte interbelice, inclusiv în zona legionară.
„Se pare că 6 septembrie, care în 1940 a fost la începutul weekendului și acum e la sfârșitul lui, pare o dată fatidică pentru a vorbi despre nefăcutele, relele și problemele istoriei naționale din ultimul secol. Era detronarea lui Carol al II-lea, venirea la putere, s-a petrecut foarte repede, a mareșalului Antonescu și începutul Statului Național-Legionar”, a spus Eugen Ciurtin, duminică seară la Digi24.
Istoricul afirmă că România are încă numeroase probleme nerezolvate legate de propria istorie și critică modul în care acestea sunt abordate la nivel politic.
„În ultimul secol de istorie românească, așa cum ar trebui să o știm cu toții, avem foarte multe probleme nerezolvate. Unele dintre ele s-au văzut și în discursul din Catedrala Națională al domnului președinte Dan. Primul lucru care trebuie spus e chiar acesta: că deseori, la cel mai înalt nivel – și iată, provenit din societatea civilă, inclusiv președintele Dan –, nu pare că citește. Politicienii români, figurile publice din România contemporană nu parcă se ocupă cu cititul. Mai grav, nu încurajează asta și parcă se adresează unor comunități care nici ele nu se ocupă cu cititul”, a declarat Ciurtin.
Avertisment privind extrema dreaptă
În opinia istoricului, România se confruntă și cu revenirea unor idei și discursuri provenite din zona extremelor politice.
„În primul rând legionarii, dar știm că am avut o sumedenie de partide și grupulețe fasciste în România interbelică, pe care lipsa de filtru după '89, de pildă, în publicațiile marilor edituri, e pur și simplu au refluat ca o problemă neîncheiată și ne-am trezit cu neocomuniști și cu neofasciști care astăzi ne vorbesc de pe toate canalele posibile, ca și cum tocmai este primăvara anului 1990, când toți legionarii care încă mai trăiau ne furnizau o versiune de istorie a României care era abracadabrantă”, a declarat Eugen Ciurtin la Digi24.
Directorul Institutului de Istorie a Religiilor consideră că una dintre problemele discursului public este folosirea unor formule care au un istoric ideologic important.
„Cu alte cuvinte, noi umblăm cu diferite fantasme atunci când vorbim despre istoria națională. Una din ele e chiar această sintagmă, «naționalism sănătos», care a fost însoțită, ca să facem minima analiză textuală care e sacră pentru toate științele umane, de două expresii: «trecutul acestei țări», de parcă acest trecut ar avea unanimități de pozitivitate – aș spune că mai degrabă 61 de ani de dictaturi continue, încă neasumate, încă neconsumate, nedepășite, necunoscute cum s-ar cuveni, nu ne permit să avem atâtea libertăți de încredere –, și pe de altă parte, când a vorbit despre «farisei» într-o catedrală națională, un termen profund conotat în general creștinesc și nu doar, a afirmat că «se cațără ei». Trebuie să se cațere cineva?”, a spus el.
Ciurtin atrage atenția că specialiștii în istorie și științe politice cunosc riscurile asociate conceptului de naționalism și consideră că folosirea unei astfel de sintagme de către un actor politic trebuie analizată cu atenție.
„Credem, cei care se ocupă cu istoria României în contextul ei european, din ultimul secol cel puțin, cei care sunt nu numai analiști politici, ci și specialiști în științele politice, unde, în toate universitățile, inclusiv din România, dar în toate ale lumii, se discută conceptul de naționalism, și știm cu toții cât de rezervați trebuie să fim când cineva, un actor politic contemporan, propune așa ceva”, a afirmat istoricul.
România, „o Europă în mic”
Eugen Ciurtin spune că România are o istorie caracterizată prin diversitate etnică și religioasă, iar aceasta trebuie integrată într-un cadru democratic.
„Nu s-ar cuveni să se mai cațere nimeni pe aceste idei care neagă diversitatea excepțională și care ar putea să prindă o formulă optimă, o Europă micro, o Europă în mic, așa cum este istoria României, în care există mai multe naționalități (adică etnii), mai multe religii, și pe care numai un cadru democratic funcțional le poate cu adevărat integra”, a spus el.
Istoricul consideră că declarația președintelui nu poate fi privită în totalitate ca o formulare inocentă, în contextul în care există deja curente naționaliste și extremiste active în România.
„Ceea ce am observat este că, din fericire, foarte multe voci de diferite calibre și intensități s-au pronunțat deja public exact la acest tip de derapaj care nu poate fi inocentat în întregime, întrucât intră cu adevărat pe terenul unor naționalisme în curs, în desfășurare la noi astăzi, care au ajuns deja la extremă”, a declarat Eugen Ciurtin.
Acesta a invocat și reacțiile unor intelectuali care au criticat discursul președintelui.
„Ceea ce au observat cei care-l cunosc pe domnul Dan, încă din societatea civilă, de mult – am avut eu însumi șansa să fiu vreo 15 ani membru al Grupului pentru Dialog Social, l-am cunoscut chiar și eu însumi, deși eram junior, dintre seniorii grupului care militau și militează pentru ceea ce e cu adevărat o formă optimă de democrație – iată, de pildă, editorialul de săptămâna asta al lui Andrei Cornea, despre care nu se poate spune că este un inocent și care are un editorial, aproape ca niciodată: «Cum, cum, cum ne-a păcălit cu adevărat președintele Dan încercând, de fapt, să mascheze prin această origine în societatea civilă intenții mai degrabă impure și mai degrabă într-un conservatorism care inocențează Legiunea, pe baza unei insuficiente cunoașteri a factorului legionar masiv, mai ales în Făgăraș?»”, a spus istoricul.
El a menționat și cercetările istoricului Dorin Dobrincu privind rezistența anticomunistă și necesitatea unei delimitări clare între diferitele forțe ideologice și politice din istoria României.
„Ori, Dorin Dobrincu are o carte în pregătire despre rezistența anticomunistă, unde trebuie făcută această separație de forțe ideologice și politice”, a precizat Ciurtin.
„Patriotismul este cu totul altceva”
Eugen Ciurtin spune că este important dialogul cu tinerii și existența unui proiect de țară, dar consideră că acesta nu poate fi construit printr-o reinterpretare selectivă a trecutului.
„O fi fost patriotism. Patriotismul este cu totul altceva. În general, este bine să existe comunicare cu tinerii. În general, este – nu? – de aceea există universități. Este optim să existe acest dialog și să știm care este, până la urmă, un proiect de țară. Dar noi nu putem face proiecte retrospective de istorie a țării”, a afirmat el.
Istoricul avertizează că România are încă „bube” și episoade istorice care nu au fost asumate pe deplin.
„Avem bube multe, avem lucruri neasumate, avem lucruri pe care nu le mai putem – dar nu le mai putem deloc – trece sub preș. În plus, suntem înconjurați de o situație europeană și globală care nu este dintre cele mai favorabile”, a spus Ciurtin.
Reacția istoricului vine după ce Nicușor Dan a vorbit, la întâlnirea internațională a tinerilor ortodocși (ITO 2026), despre necesitatea promovării unui „naționalism sănătos”. Președintele a criticat, în discursul susținut la Catedrala Mântuirii Neamului, atât „defetiștii”, cât și „demagogii” care se folosesc de elemente ale trecutului României.
Editor : Ana Petrescu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
