BUSINESS CLUB. Învățământul profesional, relansat cu ajutorul companiilor private

Radu Marinescu, după ce USR a cerut demiterea șefului DNA: „Ministrul Justiției nu poate acționa disciplinar”

Șefa Curții de Apel acuză o judecătoare din ancheta Recorder: A decontat ilegal o chirie și l-a lovit în cap cu dosarul pe un coleg

Transnistria, cap de pod pentru un asalt rusesc la Gurile Dunării. General: „O zonă de interes” a lui Putin

Manifestație pentru independența Justiției, în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii. Protest și în Cluj

Cum a ajuns un tânăr italian care voia să viziteze târgul de Crăciun de la Craiova tocmai în Polonia

Nicușor Dan anunță că se lucrează „la un raport cu date despre problemele din justiție”: Îi invit pe toți magistrații să îmi scrie

Negocieri privind majorarea salariului minim. Sindicaliștii acuză: Vor să legifereze evaziunea fiscală în structura bugetului

Când ar urma să fie luată o decizie privind salariul minim. Florin Manole: „Statul ar pierde niște miliarde de lei”

Ionuț Dumitru: Creșterea taxelor pe proprietate e semnificativă, dar România încasează din ele de 3 ori mai puțin decât alte țări UE

Rezultatele de la bacalaureat din ultimii ani au arătat o realitate care pentru mulți este greu de acceptat. Nu toți elevii sunt făcuți să urmeze cariere universitare. Așa a reapărut ideea școlilor profesionale care aproape că dispăruseră în ultimii ani din lipsă de elevi.

Școala profesională a intrat în vrie. S-au înființat apoi școli de Arte și Meserii. Spre deosebire de școala profesionala, noul sistem permitea completarea educației cu studii superioare. Dar și acestea au fost desființate.

Un document al Ministerului Muncii critica decizia luată de ministrul Educației Ecaterina Andronescu în 2009, de desființare a școlilor de arte și meserii. Continuarea studiilor dincolo de clasa a VIII-a doar la liceu a dus la abandonarea studiilor de către 55.000 de tineri, care nu au nicio pregătire. La acea vreme, decizia de desființare a acestor școli a fost pusă în conexiune cu presiunile facultăților private, care doreau cât mai mulți clienți.

Ignorarea studiilor profesionale a lovit piața muncii. Acum, electricienii sunt mai rari ca IT-iștii. Doar după ce a dovedit lipsă de strategie, sistemul educațional se reașează. Școlile în care se învață o meserie reapar.

Relansarea învățământului profesional se face tot cu ajutorul mediului privat, care se vede obligat să facă acest lucru, altfel viitorul lui ar fi pus sub semnul întrebării.

„Să le ofere echipamente de protecţie, să le plătească drumul sau o masă caldă, depinde”, spune inspectorul de specialitate Claudia Tănase.

Există şi posibilitatea ca elevul să se angajeze la agentul economic la care a făcut paractică, adaugă ea.

Modelul de urmat în privința educației pentru o meserie este cel german. Acolo există așa-numitul învățământ vocațional. Tinerii pot învăța o meserie, iar dacă sunt preocupați, se pot specializa și continua studiile pînă ce acestea sunt echivalente cu cele universitare.

În România, la ora actuală, în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt înregistrate aproape 6.000 de locuri de munca. Pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite puțin peste 450 locuri de muncă, adică aproape 8%, în timp ce majoritatea ofertelor vizează meseriași.